Călin Georgescu a cerut marți, 9 iunie 2026, parlamentarilor să declanșeze procedura de suspendare a președintelui Nicușor Dan, susținând că modul în care acesta l-a desemnat pe Eugen Tomac drept candidat la funcția de prim-ministru este „abuziv” și „sfidător”.
Declarațiile au fost făcute la ieșirea de la Judecătoria Sectorului 1, unde Georgescu s-a prezentat pentru un termen în dosarul în care este judecat pentru fapte legate de promovarea în public a unor idei și doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, în formă continuată.
Desemnarea lui Eugen Tomac este consemnată în Decretul nr. 316 din 5 iunie 2026; actul menționează temeiurile constituționale și prevede că Tomac va solicita votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei viitorului Guvern.
Ce a cerut Călin Georgescu și cum și-a formulat acuzațiile
În fața susținătorilor, Georgescu a afirmat că Nicușor Dan ar ocupa „ilegal” Palatul Cotroceni și a solicitat ca procedura de suspendare să fie începută „imediat”, adresându-se „fiecărui membru al Parlamentului care mai are în inimă dragoste de țară”.
El a legat solicitarea de desemnarea lui Eugen Tomac, calificând gestul președintelui drept „abuziv” și „sfidător” și susținând că demersul ar produce un „dezastru economic și social masiv”. Sunt afirmații politice formulate de Georgescu.
În aceeași intervenție, Georgescu a reluat sintagma „turul doi înapoi”, pe care a prezentat-o ca o condiție a „întoarcerii la democrație”, și a cerut desecretizarea unei ședințe CSAT și a unei ședințe informale a Curții Constituționale, în legătură cu anularea alegerilor din 6 decembrie 2024.
Ce prevede decretul de desemnare a lui Eugen Tomac
Decretul nr. 316 din 5 iunie 2026, emis de Președintele României, consemnează desemnarea lui Eugen Tomac „candidat la funcția de prim-ministru”, în vederea solicitării votului de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Guvernului, în temeiul art. 103 alin. (2) din Constituție.
Actul invocă drept temei constituționale art. 85 alin. (1), art. 100 alin. (1) și art. 103 alin. (1) din Constituția României și poartă semnătura "NICUȘOR-DANIEL DAN", la București, din data de 5 iunie 2026.
Administrația Prezidențială a anunțat semnarea decretului și a precizat că desemnarea vizează prezentarea în Parlament a programului și a listei noii echipe guvernamentale pentru obținerea votului de încredere.
Contextul politic al nominalizării și pașii către votul din Parlament
La anunțul de la Cotroceni, Nicușor Dan a spus despre Eugen Tomac că are „și independența, și experiența, și valorile” necesare pentru funcție, iar Tomac a declarat că intenționează să propună „un guvern tehnic, nu unul politic”.
După desemnare urmează alcătuirea echipei guvernamentale, prezentarea acesteia în Parlament, audierile miniștrilor propuși în comisiile de specialitate și, ulterior, votul Parlamentului asupra programului de guvernare și a listei Guvernului, înainte de depunerea jurământului în fața președintelui.
Conform prevederilor constituționale, premierul desemnat are la dispoziție zece zile pentru a contura programul și lista de miniștri și pentru a merge în Parlament cu cererea de învestitură.
Prezența lui Georgescu la instanță și cadrul dosarului
Georgescu s-a prezentat la Judecătoria Sectorului 1, însă a stat doar câteva minute în sediul instanței; procesul a fost amânat pentru luna august.
El a fost trimis în judecată de Parchetul General la 2 iulie 2025, fiind acuzat de promovarea în public a cultului unor persoane vinovate de infracțiuni de genocid, contra umanității și crime de război, precum și de promovarea în public a ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, în formă continuată (cinci acte materiale).
În rechizitoriu se precizează intervalul 16 iunie 2020-16 mai 2025 și sunt enumerate exemple de afirmații cu caracter elogios la adresa unor figuri istorice, în contextul unei susținute „consecvențe ideologice prolegionare”.
