Curtea de Apel București a prelungit definitiv, pe 28 octombrie 2026, arestarea preventivă a lui Călin Georgescu cu 30 de zile, în dosarul de înșelăciune și constituire a unui grup infracțional organizat. Instanța a schimbat astfel hotărârea prin care Tribunalul București alesese controlul judiciar.
Pentru continuarea detenției, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) invocaseră inclusiv verificarea locuinței fostului candidat la prezidențiale pentru găsirea unor dispozitive de supraveghere. Potrivit informațiilor obținute de Gândul din surse judiciare, procurorul a susținut în ședința din 26 octombrie că episodul arăta persistența riscului unor noi fapte penale chiar și sub control judiciar.
Tribunalul apreciase însă că probele prezentate nu susțineau presupusa intenție de afectare a datelor ori sistemelor informatice sau de distrugere a probelor. Apărarea susținuse că verificarea locuinței urmărea siguranța familiei după o percheziție.
Ce susțineau procurorii despre scanarea din 26 septembrie
Episodul invocat de acuzare datează din 26 septembrie 2026, la cinci zile după percheziția făcută la locuința lui Georgescu din Mogoșoaia. Tribunalul respinsese cererea inițială de arestare și dispusese controlul judiciar pe 22 septembrie. Curtea de Apel avea să dispună arestarea preventivă pe 29 septembrie.
Ancheta distinctă privind scanarea locuinței a devenit publică pe 21 octombrie, când DIICOT a anunțat două percheziții în București. Georgescu avea calitatea de suspect în această cauză, potrivit informațiilor obținute de AGERPRES din surse judiciare. Comunicatul procurorilor identifica persoanele cercetate numai prin vârstă.
DIICOT susținea că un bărbat de 35 de ani verificase imobilul la solicitarea lui Georgescu. Procurorii atribuiau demersului atât scopul găsirii mijloacelor de înregistrare audio-video folosite de anchetatori, cât și pe cel al alterării datelor ori perturbării sistemelor informatice utilizate pentru supraveghere. Cercetările priveau presupuse operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, inclusiv instigare, precum și tentative de alterare a datelor și de perturbare a sistemelor.
Procurorii precizau totodată că rezultatul urmărit — alterarea datelor și perturbarea ori deteriorarea mijloacelor tehnice — nu se produsese, din motive independente de voința suspecților.
În ședința privind prelungirea arestului, acuzarea folosea episodul pentru a susține că o măsură mai puțin restrictivă nu ar împiedica săvârșirea unor noi infracțiuni. Presupusele fapte informatice, cercetate separat, deveneau astfel un argument pentru continuarea detenției în dosarul de înșelăciune.
De ce Tribunalul nu a considerat episodul suficient pentru arest
Avocații lui Georgescu au susținut că verificarea locuinței urmărea siguranța familiei după percheziție și că persoana care o făcuse nu fusese contactată direct de el. Au cerut o măsură preventivă mai puțin restrictivă, invocând inclusiv caracterul neviolent al faptelor cercetate. Georgescu a afirmat în ședință că este nevinovat și că dorește să demonstreze acest lucru.
În motivarea hotărârii din 26 octombrie, judecătorul Tribunalului a reținut că nu exista o probă că Georgescu ar fi intenționat să determine o altă persoană să efectueze operațiuni informatice ilegale, să altereze date sau să perturbe funcționarea sistemelor. A apreciat că materialul prezentat în procedura privind arestarea preventivă nu susținea comiterea infracțiunilor informatice invocate de procuror.
Judecătorul a respins și interpretarea potrivit căreia verificarea locuinței demonstra o încercare de influențare ori distrugere a probelor. Presupusa intenție de alterare sau distrugere a mijloacelor de probă rămânea, în evaluarea sa, la nivelul unor „simple supoziții ale organului de urmărire penală”. Aceste considerente priveau justificarea continuării arestului.
În dosarul principal, Tribunalul reținuse în continuare o suspiciune rezonabilă privind acuzațiile de înșelăciune și grup infracțional organizat. Judecătorul apreciase însă că pericolul pentru ordinea publică se diminuase și că ancheta putea continua sub control judiciar. Printre obligațiile stabilite se aflau prezentarea la chemarea organelor judiciare și interdicția comunicării cu persoana vătămată, martorii și ceilalți participanți la faptele cercetate.
Controlul judiciar pentru 60 de zile urma să înceapă de la definitivarea hotărârii. Punerea în libertate era prevăzută la același moment și numai dacă inculpații nu erau reținuți sau arestați în alte cauze. Încheierea din 26 octombrie nu dispunea, așadar, eliberarea imediată. Curtea de Apel a desființat-o două zile mai târziu, admițând contestația DIICOT și prelungind arestarea preventivă.
Promisiunile de finanțare din dosarul de înșelăciune
Acuzațiile principale se referă la presupuse fapte din septembrie 2021–ianuarie 2022. Potrivit anchetatorilor, Georgescu și Ionel Rusen ar fi acționat împreună cu Massimiliano Arena pentru a obține bani de la oameni de afaceri cărora le promiteau acces la finanțări din străinătate. Apărarea lui Georgescu a contestat existența grupului infracțional organizat. Hotărârile privind măsurile preventive nu stabilesc vinovăția inculpaților.
În cazul cercetat, unui reprezentant al unei societăți i s-ar fi promis inițial o finanțare de șase milioane de euro. Acesta ar fi transferat 2.500 de euro și un milion de euro în decembrie 2021. După promisiunea majorării finanțării la 15 milioane de euro, ar fi urmat încă un transfer de 100.000 de euro, în ianuarie 2022.
Transferurile invocate depășesc astfel 1,1 milioane de euro. Potrivit acuzațiilor, banii ar fi ajuns într-un cont diferit de cel al instituției financiare prezentate persoanei vătămate.