Tribunalul București a considerat suficient arestul la domiciliu pentru Călin Georgescu ținând seama de revenirea sa în România după deplasări, respectarea chemărilor judiciare și progresul anchetei. În motivarea încheierii din 13 octombrie 2026, devenită publică vineri, 16 octombrie, judecătorul Vlad Andriescu a analizat aceste împrejurări împreună cu vechimea faptelor imputate și caracterul lor neviolent.
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) au contestat soluția. Potrivit mesajului publicat pe contul de Facebook al lui Georgescu în dimineața de 16 octombrie, acesta se afla în continuare în arest preventiv, în așteptarea soluționării contestației de către Curtea de Apel București. Tribunalul a stabilit că cele 30 de zile de arest la domiciliu încep de la rămânerea definitivă a încheierii.
Fostul candidat la prezidențiale este cercetat pentru înșelăciune și constituirea unui grup infracțional organizat, într-un dosar privind un prejudiciu reclamat de aproximativ 1,1 milioane de euro. Judecătorul a reținut că există în continuare o suspiciune rezonabilă privind comiterea faptelor imputate și că privarea de libertate rămâne necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică. Hotărârea privește măsura preventivă din timpul anchetei, iar Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Revenirea în țară și respectarea obligațiilor anterioare
Pentru evaluarea riscului de sustragere de la anchetă sau judecată, magistratul a analizat comportamentul anterior al lui Georgescu. Potrivit motivării, acesta petrecuse câteva luni în libertate, fără măsuri preventive în celelalte cauze care îl vizau. În acel interval avusese posibilitatea să fugă din țară, dar nu o făcuse.
„Atunci când a părăsit țara a revenit ulterior și a dat curs chemărilor organelor judiciare”, arată judecătorul. Acesta a reținut și că nu existau date despre neprezentarea lui Georgescu la chemările judiciare ori despre încălcarea obligațiilor din perioada în care se aflase sub control judiciar. În aprecierea magistratului, conduita anterioară permitea anticiparea respectării obligațiilor și sub arest la domiciliu.
În septembrie, cele două instanțe aleseseră măsuri diferite. La 22 septembrie, judecătorul Andriescu respinsese propunerea de arestare preventivă și dispusese controlul judiciar. Curtea de Apel București a decis apoi, la 29 septembrie, arestarea preventivă. Încheierea din 13 octombrie admite cererea apărării pentru înlocuirea acesteia cu arestul la domiciliu.
Cum au contat timpul scurs și progresul anchetei
Acuzațiile analizate se referă la presupuse fapte din decembrie 2021 și ianuarie 2022. Motivarea menționează două sesizări: una din 19 iulie 2022, înregistrată inițial la Parchetul de pe lângă Tribunalul București și reunită ulterior cu dosarul DIICOT, și alta adresată DIICOT la 27 mai 2024.
Potrivit magistratului, din dosarul de urmărire penală nu rezultau date că Georgescu ar fi comis sau pregătit fapte asemănătoare după formularea sesizărilor. Judecătorul a apreciat că trecerea timpului diminuează intensitatea pericolului concret pentru ordinea publică și că menținerea detenției trebuie justificată prin motive specifice.
Ancheta avansase, în evaluarea instanței, într-un ritm firesc pentru natura faptelor cercetate. Unele demersuri au presupus comisii rogatorii în străinătate, adică solicitări ca autorități judiciare din alte țări să efectueze acte de anchetă. A fost realizat și un raport pentru stabilirea traseului sumelor de bani.
Audierile, interceptările, perchezițiile informatice și celelalte probe fuseseră administrate în condiții corespunzătoare, în aprecierea judecătorului, atât înainte de arestarea preventivă, cât și după aceasta. Magistratul a luat în calcul și natura economică, fără violență, a infracțiunilor imputate, precum și lipsa antecedentelor penale, domiciliul stabil și integrarea în societate.
Considerate împreună, aceste împrejurări l-au determinat să aprecieze că arestarea preventivă nu mai era proporțională cu gravitatea acuzațiilor. În evaluarea sa, restricțiile arestului la domiciliu ofereau suficiente garanții pentru continuarea procesului penal, limitarea eventualului risc de sustragere și prevenirea altor infracțiuni.
Ce obligații a stabilit Tribunalul
Potrivit articolelor 202 și 242 din Codul de procedură penală, înlocuirea unei măsuri preventive cu una mai ușoară presupune îndeplinirea condițiilor legale pentru aceasta și evaluarea împrejurărilor concrete și a conduitei inculpatului. Măsura trebuie să fie necesară și proporțională cu gravitatea acuzației. Arestul la domiciliu este, la rândul său, o formă de privare de libertate.
Pentru durata arestului la domiciliu, încheierea îi impune lui Georgescu să se prezinte ori de câte ori este chemat de organele judiciare și să nu comunice cu persoana vătămată, membrii familiei acesteia, ceilalți participanți la faptele cercetate, martorii sau experții din dosar.
În plus, trebuie să furnizeze periodic informații relevante despre mijloacele sale de existență. Judecătorul a legat această obligație de acuzația de înșelăciune, care privește patrimoniul: evaluarea periodică a situației materiale ar permite supravegherea conduitei sale pentru prevenirea unor fapte asemănătoare.
Regula arestului la domiciliu este rămânerea în imobil. Legea permite ieșirea pentru chemările judiciare. Pentru muncă, studii, pregătire profesională sau situații similare, procurarea mijloacelor esențiale de existență ori alte cazuri temeinic justificate, judecătorul poate aproba deplasări pe baza unei cereri scrise și motivate, dacă sunt necesare exercitării unor drepturi ori interese legitime. Permisiunea trebuie să precizeze perioada și locul deplasării.
În situații urgente, pentru motive întemeiate, inculpatul poate ieși fără permisiune prealabilă numai pentru timpul strict necesar, cu informarea imediată atât a organului de supraveghere, cât și a organului judiciar competent.
Tribunalul a desemnat secția de poliție din zona locuinței să supravegheze respectarea măsurii. Legea prevede verificări periodice și permite polițiștilor să intre în imobil fără acordul inculpatului pentru aceste controale. Încălcarea cu rea-credință a măsurii sau a obligațiilor poate duce, în condițiile legii, la înlocuirea arestului la domiciliu cu arestarea preventivă.