Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), a respins ideea că discursul său la conferința despre dezinformare din Vilnius ar pune presiune asupra justiției. Întrebat despre această posibilitate într-un interviu acordat HotNews la Vilnius, el a invocat dreptul de a răspunde public acuzațiilor.
„Nu, trebuie să se înțeleagă: din momentul în care treaba aceasta devine publică este normal să vorbim. Este dreptul meu ca persoană să mă apăr.”
În intervenția din 8 octombrie 2026, Arafat a susținut că dosarele penale pe care le invocă sunt „instrumentalizate” pentru a-i distruge imaginea. A contestat fundamentul lor legal și a spus că acestea îl fac să apară drept un om corupt sau „membrul unei mafii”.
A vorbit în fața câtorva sute de persoane, inclusiv reprezentanți ai unor guverne europene, la evenimentul organizat de EU DisinfoLab. Intervenția s-a înscris într-o sesiune despre construirea vinovăției la intersecția dintre justiție, presă și percepția publică, din apropierea încheierii conferinței.
De ce a ales o audiență internațională
Arafat a explicat că își prezentase deja poziția în România, dar că efectele acuzațiilor depășiseră, în opinia sa, granițele țării. Potrivit lui, la aproximativ 30 de minute după apariția acuzațiilor privind elicopterul, primise mesaje din străinătate, de la oameni din instituțiile cu care colaborează.
A spus că a participat în nume personal, fără să reprezinte DSU sau Ministerul Afacerilor Interne, și că își luase două zile libere pentru a veni la Vilnius. Cunoștea deja organizatorul: potrivit propriilor declarații, mai participase cu aproximativ patru ani înainte la o conferință a acestuia, unde vorbise despre pandemie, relația cu presa și dezinformare.
Prin intervenția de acum, urmărea ca explicațiile sale să fie auzite și să înceapă o discuție despre asemenea situații, pe care le considera posibile și în alte țări. A cerut găsirea unor soluții și a calificat drept abuzive și disproporționate filajele, perchezițiile și celelalte măsuri luate în anchete.
Ce reproșează efectului titlurilor și alertelor
Arafat a precizat că nu dorește ca intervenția să fie înțeleasă ca un reproș la adresa presei românești. „Despre aceste dosare au relatat neutru”, a spus el. Nemulțumirea sa privește impresia cu care rămân oamenii care văd numai titlurile și alertele de știri.
În opinia lui, asocierea numelui său cu acuzații și cu un grup de persoane anchetate poate crea imaginea unei „mafii”. A invocat în acest context dreptul la apărare publică, pe care îl consideră garantat de Constituție, și a spus că va susține aceeași poziție în fața instanței, dacă se va ajunge acolo.
Ce investighează procurorii și ce contestă Arafat
În dosarul elicopterului SMURD, Arafat a anunțat după audierea din 11 septembrie că procurorii îi comunicaseră calitatea de inculpat, anterior fiind suspect. Dosarul viza în total 17 persoane și privește presupusa eludare a formalităților vamale și a plății taxei pe valoarea adăugată (TVA) pentru o aeronavă adusă în România în 2017. Calitatea de inculpat nu stabilește vinovăția.
Elicopterul înlocuia aeronava distrusă în accidentul din Republica Moldova din 2016, în care au murit cele patru persoane aflate la bord. Pentru despăgubire, asigurătorul putea să plătească valoarea asigurată sau să furnizeze o aeronavă asemănătoare, inclusiv ca echipare medicală. Părțile au ales înlocuirea.
Potrivit Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București, Inspectoratul General de Aviație a preluat elicopterul în noiembrie 2017 din Guernsey, aflat în afara spațiului TVA al Uniunii Europene. Procurorii susțin că aeronava a fost introdusă în România și exploatată fără efectuarea formalităților vamale. Prejudiciul estimat de ei, reprezentând TVA datorată în vamă, este de 4.435.269,89 lei.
Arafat contestă acuzațiile. În septembrie, el a susținut că o adresă a autorității vamale din 2017 nu mai era recunoscută în același sens în 2026. A ridicat problema încrederii în răspunsurile instituțiilor atunci când interpretarea lor este schimbată după mai mulți ani.
Cealaltă anchetă invocată la Vilnius privește presupuse angajări fictive la DSU. La 9 octombrie, cercetările erau in rem, adică asupra faptelor. Acest stadiu este distinct de calitatea de inculpat pe care Arafat o anunțase în dosarul elicopterului.