Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), consideră prematur să se pronunțe asupra unei eventuale eșalonări a restanțelor salariale ale magistraților înainte de prezentarea și discutarea oficială a propunerilor. În răspunsul pentru Cotidianul, publicat pe 6 noiembrie, ea apreciază însă deschiderea către dialog a Guvernului condus de Luca Niculescu.
Întrebată dacă ar accepta plata în tranșe a celor aproximativ cinci miliarde de lei datorate magistraților, Savonea a răspuns:
„Consider că este prematur să mă pronunț asupra unor eventuale propuneri înainte ca acestea să fie prezentate și discutate în cadrul unui dialog instituțional.”
Șefa instanței supreme a spus că a remarcat „o schimbare semnificativă și binevenită de abordare față de Guvernul anterior”, condus de Ilie Bolojan. În evaluarea sa, actualul Executiv a avut, până în prezent, un discurs echilibrat și constructiv și a arătat o deschidere reală către dialog.
Savonea susține că aceste discuții trebuie să primească șansa de a conduce la soluții concrete, care să țină seama atât de drepturile recunoscute magistraților, cât și de principiile statului de drept.
Niculescu anunță propuneri de eșalonare
Premierul Luca Niculescu declarase pe 3 noiembrie, într-un interviu acordat TVR, că vor exista propuneri de eșalonare. El a invocat valoarea mare a datoriei, dar a afirmat că statul trebuie să respecte hotărârile judecătorești definitive și să își achite obligațiile.
„Va începe o discuție, un dialog, pentru a vedea cum poate exista o eșalonare”, a spus premierul, care a precizat că nu dorește prelungirea tensiunii.
Eșalonarea ar însemna împărțirea sumelor restante în tranșe, plătite pe o anumită perioadă. Pentru cei care au bani de încasat, numărul tranșelor și datele plăților stabilesc cât primesc și când. Niculescu nu a prezentat aceste detalii în interviu, iar răspunsul Savonei condiționează o poziție asupra propunerilor de discutarea lor oficială.
Ce fonduri trebuie să asigure Guvernul
Pe 15 octombrie, ÎCCJ a menținut definitiv hotărârea Curții de Apel București care obliga Guvernul României și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile pentru plata unor drepturi salariale restante. Procesul privea sume rezultate din hotărâri judecătorești și scadente în 2026, cuvenite magistraților și altor categorii de personal. Miza financiară era estimată la aproximativ 4,8–5 miliarde de lei.
Hotărârea atacată fusese pronunțată de Curtea de Apel pe 5 mai 2026. Guvernul și Ministerul Finanțelor formulaseră recurs, iar instanța supremă le-a respins ca nefondate pe 15 octombrie.
La acea dată, Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan răspundea unei întrebări a TVR Info că încercase să evite această situație prin căile legale de atac, inclusiv prin demersuri la Curtea Constituțională a României. Executivul invoca și limitele mandatului său de atunci: „Guvernul interimar nu poate face rectificare bugetară, deci nu poate aloca suma”.