Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu, a declarat vineri, la Constanţa, că un raport „ţinut la sertar” timp de trei ani indică existenţa a „peste 4.000” de construcţii de pe litoral suspectate de ilegalitate, pe motiv că ar fi fost realizate înainte de linia zonei costiere.
Ministrul a precizat că raportul şi un studiu aferent urmează să fie utilizate în procedurile judiciare drept probe, iar analiza va fi făcută „de la caz la caz”.
În acelaşi context, Diana Buzoianu a descris un mecanism prin care terenuri ale statului ar fi fost trecute, prin hotărâri ale consiliilor locale, în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale, apoi în proprietate privată a acestora şi ulterior vândute, înainte ca pe ele să fie ridicate construcţii.
Ministrul a afirmat că în 2025 au fost identificate aproximativ 105 construcţii ilegale pe plajele litoralului, dintre care aproape 90 au fost demolate, iar celelalte au fost readuse la funcţiunea pentru care primiseră autorizaţii.
Ce spune raportul publicat despre terenurile din zona costieră
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a publicat raportul final al Comisiei interministeriale privind situaţia terenurilor din zona costieră a Mării Negre, împreună cu anexele şi planşele aferente.
La publicarea documentului, Diana Buzoianu a afirmat că „peste 4.000 de construcţii, unele blocuri cu mai multe etaje, sunt ridicate pe terenuri care ar fi trebuit să aparţină statului român” şi a precizat că instanţele urmează să se pronunţe asupra legalităţii acestor clădiri.
Raportul semnalează probleme juridice şi cadastrale legate de delimitarea domeniului public al statului şi de modul în care anumite terenuri au fost transferate sau utilizate în timp, în condiţiile unor neclarităţi privind regimul de proprietate.
În acelaşi material sunt prezentate date centralizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale din zona costieră: un total de 2.131 de imobile identificate, cu împărţiri pe domeniul public al statului, domeniul public al UAT-urilor, domeniul privat al UAT-urilor şi proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice.
Explicaţiile ministrului despre cum ar fi apărut construcţiile „suspecte”
Întrebată cum au putut fi ridicate construcţii presupus ilegale, Diana Buzoianu a indicat drept „cea mai frecventă metodă” o succesiune de decizii la nivel local: trecerea terenurilor din proprietatea statului în proprietatea UAT-urilor, apoi schimbarea regimului din proprietate publică în proprietate privată a UAT-urilor, urmată de vânzare şi, în final, construire.
Ministrul a subliniat că autorităţile competente trebuie să îşi facă treaba şi a reiterat intenţia ministerului de a continua analiza, de la caz la caz, pe baza documentării şi a studiului destinat utilizării în instanţă.
Afirmaţiile despre „peste 4.000 de construcţii” au fost prezentate de ministru ca rezultat al raportului scos „de la sertar” şi formulate ca suspiciuni de ilegalitate, legate de amplasarea acestora înainte de linia zonei costiere.
În plenul Camerei Deputaţilor, Diana Buzoianu a reluat ideea raportului vechi de trei ani şi a afirmat că este vorba despre circa 4.000 de construcţii „cu un risc foarte mare să fie ilegale”, subliniind că instanţele vor decide în privinţa legalităţii.
Demolări pe plaje şi cifrele invocate pentru 2025
În declaraţiile făcute la Constanţa, ministrul a spus că în 2025 au fost identificate aproximativ 105 construcţii ilegale pe plajele litoralului, iar aproape 90 dintre acestea au fost dărâmate.
Ministrul a mai afirmat că acele construcţii identificate în 2025 au fost aduse în legalitate, fie prin demolare, fie prin revenirea la funcţiunea autorizată; ca exemplu a menţionat containere care au fost readuse la rolul de depozitare pentru care fuseseră avizate.
În intervenţia de la „Ora Guvernului”, Diana Buzoianu a indicat un bilanţ al acţiunilor de pe litoral şi a menţionat demolari la Năvodari, Mamaia, Eforie, Tuzla şi Mangalia.
În raportul publicat despre terenurile din zona costieră se arată, de asemenea, că primele acţiuni pentru restabilirea legalităţii au început la Năvodari, iar controalele au fost extinse ulterior pe întreaga plajă.
Contextul mai larg invocat de minister despre controale şi fenomene conexe
Ministerul a prezentat, totodată, un raport privind exploatările de agregate minerale mascate în proiecte declarate drept iazuri piscicole, intitulat „Marea iluzie piscicolă”.
Conform datelor oficiale prezentate de minister, în ultimii zece ani ar fi fost emise aproximativ 1.200 de avize de gospodărire a apelor pentru amenajarea unor iazuri piscicole, iar în teren ar fi fost finalizate 102 obiective, reprezentând sub 10% din totalul avizelor.
Raportul menţionează 746 de proiecte care au funcţionat în fapt ca exploatări de agregate şi un volum oficial extras de aproximativ 230 de milioane de metri cubi în zece ani.
Ministerul a anunţat că are în analiză modificări legislative pentru a limita abuzurile, printre care restricţionarea posibilităţii de prelungire a autorizaţiilor şi întărirea regimului garanţiilor financiare.
