Călin Georgescu rămâne în arest preventiv, după ce Curtea de Apel București a respins definitiv, vineri, 23 octombrie 2026, cererea sa de înlocuire a acestei măsuri cu arestul la domiciliu. Instanța a admis contestația procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și a desființat integral încheierea Tribunalului București din 13 octombrie, favorabilă fostului candidat la prezidențiale.
Georgescu se află în arest preventiv din 29 septembrie, când Curtea de Apel a schimbat soluția inițială a Tribunalului, care alesese controlul judiciar. Încheierea din 13 octombrie, contestată de procurori, nu dusese la trecerea sa în arest la domiciliu.
Hotărârea definitivă din 23 octombrie privește măsura preventivă aplicabilă în timpul anchetei, nu stabilirea vinovăției în dosarul privind presupusa înșelare a unui om de afaceri cu aproximativ 1,1 milioane de euro. Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție.
După pronunțare, reprezentanții săi au transmis pe contul oficial un mesaj în care afirmă că „nu ne pierdem încrederea în acei magistrați care rămân drepți”.
Separat, aceștia au anunțat că luni, 26 octombrie, Tribunalul București urmează să examineze în primă instanță cererea DIICOT de prelungire a arestării preventive cu încă 30 de zile.
De ce a fost necesar un al treilea judecător
Soluția din 23 octombrie a fost luată de un complet de divergență. Cei doi judecători care analizau inițial contestația, Cristian Dumitru și Daniela Maria Manolache, au avut opinii diferite, astfel că în complet a fost inclus un al treilea magistrat.
Mecanismul este prevăzut de articolul 19 alineatul (1) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară. Când cei doi judecători nu ajung la un acord asupra hotărârii, cauza se judecă din nou în complet de divergență. Acesta se formează prin adăugarea judecătorului desemnat prin planificarea de permanență a instanței.
Ce argumente avusese Tribunalul pentru arestul la domiciliu
În hotărârea din 13 octombrie, ulterior desființată, judecătorul Vlad Andriescu de la Tribunalul București apreciase că arestul la domiciliu era suficient pentru buna desfășurare a procesului. Magistratul luase în calcul respectarea obligațiilor impuse prin controlul judiciar, revenirea lui Georgescu în România după deplasări în străinătate și prezentarea la chemările organelor judiciare.
Judecătorul invocase și lipsa antecedentelor penale, domiciliul stabil și situația familială. În evaluarea sa, aceste împrejurări permiteau continuarea procesului cu o măsură mai puțin restrictivă.
Un alt argument era timpul scurs de la presupusele fapte, situate în motivare în perioada decembrie 2021–ianuarie 2022, în timp ce plângerea fusese depusă în mai 2024. Alături de vechimea faptelor, magistratul reținuse caracterul fără violență al infracțiunilor cercetate și concluzionase că „arestul preventiv este disproporţionat faţă de acuzaţia formulată”.
Acuzațiile privind garanția de 1,1 milioane de euro
Georgescu este cercetat pentru constituirea unui grup infracțional organizat și pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Ancheta a pornit de la plângerea omului de afaceri Răzvan Leu, din Buzău, care susține că a fost păgubit cu aproximativ 1,1 milioane de euro.
Potrivit procurorilor, lui Leu i-ar fi fost propusă implicarea în tranzacții cu metale prețioase pentru care era necesară o linie de credit de șase milioane de euro. Georgescu l-ar fi îndrumat către Ionel Rusen, care i-ar fi prezentat o persoană drept reprezentant al unei bănci din Elveția.
Pentru obținerea finanțării, omului de afaceri i-ar fi fost cerută o garanție inițială de un milion de euro. Ulterior, acesta ar fi fost convins să transfere încă 100.000 de euro, cu promisiunea majorării împrumutului la 15 milioane de euro.
Conform acuzațiilor, finanțarea nu a mai fost acordată. Leu ar fi cerut restituirea garanției totale de 1,1 milioane de euro, fără să își primească banii înapoi.