Călin Georgescu rămâne în arest preventiv pentru încă 30 de zile, după decizia definitivă luată miercuri, 28 octombrie 2026, de Curtea de Apel București, potrivit TVR Info. Instanța a soluționat contestația procurorilor împotriva hotărârii prin care Tribunalul București refuzase prelungirea arestului și dispusese înlocuirea acestuia cu controlul judiciar.
Tribunalul pronunțase acea hotărâre pe 26 octombrie, atât pentru fostul candidat la prezidențiale, cât și pentru omul de afaceri Ionel Rusen. Judecătorul considerase că există probe care susțin suspiciunea rezonabilă privind infracțiunile imputate, dar că menținerea celor doi în detenție nu mai era necesară. Explicațiile sale privesc această soluție, schimbată ulterior în cazul lui Georgescu.
Cei doi sunt cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Omul de afaceri care a depus plângerea susține că a pierdut aproximativ 1,1 milioane de euro, după ce i s-ar fi promis obținerea unei finanțări externe de șase milioane de euro. Hotărârile privind măsurile preventive nu stabilesc vinovăția inculpaților.
Probele și necesitatea arestului, analizate separat
În motivarea analizată de G4Media, judecătorul Eduard Claudiu Corobană a reținut că probele susțin suspiciunea rezonabilă că Georgescu și Rusen ar fi săvârșit infracțiunile de care sunt acuzați. Refuzul prelungirii arestului nu s-a bazat pe înlăturarea acestei suspiciuni.
Printre probele invocate în dosar se află declarații ale persoanei vătămate și ale martorilor, conversații pe WhatsApp și prin e-mail, precum și documente bancare privind transferuri de bani. Acestea susțineau evaluarea acuzațiilor în etapa urmăririi penale.
Tribunalul a examinat însă și dacă era necesară continuarea privării de libertate sau dacă ancheta putea continua cu o măsură mai puțin restrictivă. În această evaluare, judecătorul a luat în calcul timpul scurs de la presupusele fapte, pericolul concret pentru ordinea publică și conduita celor doi în timpul cercetărilor.
Vechimea faptelor și conduita în anchetă
Motivarea situează presupusele infracțiuni în perioada septembrie 2021–ianuarie 2022. Judecătorul a reținut că nu existau indicii că activitatea imputată ar fi continuat după ianuarie 2022. A luat în calcul și perioada în care cei doi se aflaseră, după începerea urmăririi penale, în libertate ori sub control judiciar dispus într-o altă cauză.
Magistratul a recunoscut gravitatea acuzațiilor și impactul social negativ al presupuselor fapte. Totuși, a apreciat că natura lor și modul în care ar fi fost comise nu mai justificau, în acel stadiu al anchetei, detenția. În evaluarea sa, pericolul pentru ordinea publică avut în vedere la arestarea inițială „s-a diminuat considerabil”.
Tribunalul a analizat și posibilitatea ca eliberarea să afecteze cercetările. Judecătorul a reținut că inculpații nu se sustrăseseră urmăririi penale și nu încercaseră să influențeze probele. De asemenea, nu identificase date că aceștia ar fi făcut demersuri în acest sens. În lipsa unor date concrete, a considerat că nu era susținut un risc evident ca lăsarea lor în libertate să afecteze grav ancheta.
Ce prevedea soluția din 26 octombrie
Tribunalul respinsese ca neîntemeiată propunerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) de prelungire a arestării preventive. În locul detenției, alesese controlul judiciar pentru 60 de zile, o măsură care ar fi permis continuarea cercetărilor cu inculpații în libertate, sub obligațiile stabilite de instanță.
Cele 60 de zile urmau să curgă de la rămânerea definitivă a hotărârii. Punerea în libertate era prevăzută la același moment și numai dacă inculpații nu erau reținuți sau arestați într-o altă cauză. Hotărârea din 26 octombrie nu dispunea, astfel, ieșirea imediată din arest.