Contestația DIICOT împotriva înlocuirii arestării preventive a lui Călin Georgescu cu arestul la domiciliu este programată pentru vineri, 23 octombrie 2026, la ora 9:00, la Curtea de Apel București, potrivit unui anunț publicat luni, 19 octombrie, pe pagina sa de Facebook. Același mesaj precizează că, până atunci, fostul candidat la președinție rămâne în arest preventiv.
În anunț se arată că încheierea motivată a Tribunalului București a fost primită oficial în dimineața de luni, iar dosarul a fost înaintat în aceeași zi Curții de Apel, pentru soluționarea contestației procurorilor.
De ce decizia Tribunalului nu a dus încă la arest la domiciliu
Tribunalul București a admis pe 13 octombrie cererea lui Georgescu de înlocuire a arestării preventive cu arestul la domiciliu. Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) au contestat soluția. Aplicarea măsurii mai ușoare depinde de soluționarea definitivă a contestației.
Curtea de Apel București urmează să examineze măsura preventivă aplicabilă în timpul anchetei. Procedura privește condițiile în care continuă procesul penal, nu stabilirea vinovăției. Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Articolul 204 din Codul de procedură penală prevede că o contestație a procurorului împotriva înlocuirii unei măsuri preventive trebuie soluționată înainte de expirarea măsurii dispuse anterior.
Pentru înlocuirea cu o măsură mai ușoară, articolele 202 și 242 cer îndeplinirea condițiilor legale și evaluarea împrejurărilor concrete și a conduitei procesuale a inculpatului. Măsura trebuie să fie suficientă pentru buna desfășurare a procesului, împiedicarea sustragerii de la anchetă ori judecată sau prevenirea unei alte infracțiuni. Totodată, trebuie să fie necesară și proporțională cu gravitatea acuzației.
Ce a cântărit în decizia din 13 octombrie
În evaluarea prin care a considerat suficient arestul la domiciliu, judecătorul Vlad Andriescu a reținut că Georgescu și-a respectat obligațiile cât timp s-a aflat sub control judiciar. Magistratul a luat în calcul și că, după încetarea acelei măsuri, acesta a revenit în România după deplasările în străinătate și s-a prezentat la chemările organelor judiciare.
Alături de conduita anterioară, judecătorul a analizat lipsa antecedentelor penale, domiciliul stabil, integrarea în societate și situația familială. Aceste împrejurări au fost evaluate împreună pentru a aprecia dacă restricțiile arestului la domiciliu ar permite continuarea procesului în condiții corespunzătoare.
Arestul la domiciliu este tot o măsură privativă de libertate: presupune rămânerea în imobil, cu excepțiile prevăzute de lege, și respectarea restricțiilor stabilite de organul judiciar. Legea permite deplasarea pentru chemările judiciare. Pentru muncă, studii ori alte situații temeinic justificate, judecătorul poate aproba deplasări pe baza unei cereri scrise și motivate, pentru perioada și locul stabilite, dacă sunt necesare exercitării unor drepturi sau interese legitime.
Acuzațiile privind garanția de 1,1 milioane de euro
Georgescu se află în arest preventiv din 29 septembrie, în dosarul în care este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu aproximativ 1,1 milioane de euro.
Potrivit acuzațiilor din dosar, omului de afaceri Răzvan Leu i s-a propus să participe la tranzacții cu metale prețioase pentru care era necesară o linie de credit de 6 milioane de euro. Georgescu i-ar fi recomandat să ia legătura cu Ionel Rusen, care i-ar fi prezentat o persoană drept reprezentant al unei bănci din Elveția.
Pentru obținerea finanțării, Leu ar fi plătit o garanție de un milion de euro, apoi încă 100.000 de euro, în schimbul promisiunii că împrumutul putea crește la 15 milioane de euro. Conform acuzațiilor, creditul nu a fost acordat, iar garanția totală de 1,1 milioane de euro nu i-a fost restituită.