Sorin Ionescu, ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar, spune că Ministerul Educației și Cercetării este pregătit să revină la norma didactică de 18 ore, dar condiționează schimbarea de finanțare. El afirmă că nu știe câți bani va primi educația în 2027 și nu anunță un termen de aplicare.
Întrebat în podcastul „LECȚIA DE AZI”, realizat de Educație Privată, dacă profesorii vor mai avea vreodată norma de 18 ore, Ionescu a răspuns în declarațiile publicate la 3 noiembrie 2026:
„Suntem pregătiți mâine dimineață să revenim la 18 ore. Avem nevoie de un singur lucru: de bani pentru educație.”
Ministrul delegat a invocat o discuție cu partenerii sociali la Palatul Victoria, unde sindicatele au susținut revenirea la norma de 18 ore și la valorile anterioare ale plății cu ora. A cerut însă prudență în formularea promisiunilor politice, pentru a evita populismul, invocând incertitudinile privind bugetul și evoluția economiei românești, europene și globale în 2027.
Ce prevede legea și de ce contează cele două ore
Norma de predare influențează și felul în care se împart orele între profesori. Dacă numărul total de ore de curs dintr-o școală rămâne același, completarea unor norme individuale mai mari lasă mai puține ore disponibile pentru ceilalți profesori. Predarea este o componentă a muncii cadrului didactic, alături de activitățile complementare prevăzute în fișa postului.
La emisiunea InfoEdu din 1 noiembrie 2026, Ionescu povestea că, în perioada în care era director, majorarea normei l-a obligat să renunțe inclusiv la profesori tineri pe care dorea să îi păstreze, deși încadrările erau deja aprobate. Potrivit relatării sale, unii și-au găsit ore în alte școli, iar alții au plecat către alte domenii.
Articolul LVIII din Legea nr. 141/2025 stabilește norma de 20 de ore săptămânal pentru profesorii din gimnaziu, liceu și învățământul postliceal care au dobândit cel puțin licențierea în cariera didactică. Aceeași prevedere include profesorii din unitățile și clasele cu program integrat și suplimentar de artă și sportiv, precum și din unitățile de educație extrașcolară, cu aceeași condiție profesională.
Regimul este prevăzut începând cu anul școlar 2025–2026 și până la începutul anului școlar 2029–2030. În normă pot intra și activități de pregătire pentru evaluări sau examene naționale, pentru performanță educațională, precum și activități de învățare remedială.
Legea prevede deja o normă de 18 ore pentru profesorii din preuniversitar care au gradul didactic I sau titlul de profesor emerit și desfășoară activitate de mentorat, adică îndrumare profesională. Gradul sau titlul trebuie, așadar, însoțit de activitatea de mentorat. Pentru instruirea practică și învățământul special sunt stabilite norme distincte.
Plata cu ora și efectivele claselor, pe lista revendicărilor
La 3 noiembrie, reprezentanții celor trei federații sindicale din învățământ s-au întâlnit cu ministrul Educației, Valentin-Sorin Costreie, și cu ministrul delegat Sorin Ionescu. Potrivit informării Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), semnate de președintele Simion Hăncescu, sindicatele au cerut schimbarea măsurilor din Legea nr. 141/2025 privind norma didactică, efectivele claselor și tariful la plata cu ora.
Plata cu ora are o formulă distinctă de norma săptămânală de predare. Din 1 septembrie 2025, în preuniversitarul de stat, tariful se calculează raportând salariul de bază corespunzător vechimii și gradului didactic, împreună cu majorările și sporurile aplicabile enumerate de lege, la numărul mediu lunar de ore lucrătoare stabilit anual de Guvern. Tariful depinde astfel de încadrarea profesorului; revenirea la 18 ore și schimbarea formulei de remunerare sunt două solicitări diferite.
În privința efectivelor claselor, legea stabilește medii, minime și maxime în funcție de nivelul de învățământ. La gimnaziu sunt prevăzuți, în medie, 20 de elevi, cu minimum 12 și maximum 28. La liceu, inclusiv în învățământul dual, media este de 23 de elevi, minimum 16 și maximum 30.
În situații excepționale, clasele pot funcționa cu până la doi elevi sub minimum sau cu până la patru peste maximum, cu aprobarea autorității școlare județene ori a celei din București, pe baza justificării consiliului de administrație al școlii. Există și reguli distincte pentru anumite forme de învățământ și situații lingvistice.
Ce cer sindicatele pentru salarii și bugetul pe 2027
Revendicările prezentate la întâlnirea din 3 noiembrie au inclus rediscutarea normativelor pentru personalul auxiliar și administrativ. Federațiile au cerut și reducerea sarcinilor birocratice din școli, astfel încât profesorii să se poată concentra pe predare.
Pentru viitoarea lege a salarizării și bugetul pe 2027, sindicatele au solicitat garantarea principiului ca salariul profesorului debutant să fie egal cu salariul mediu brut pe economie, iar cel al profesorului cu gradul didactic I și 25 de ani vechime să fie echivalent cu salariul unui medic specialist. Pentru soluționarea acestor cereri, federațiile au solicitat o întâlnire cu premierul și cu ministrul Finanțelor.