Unii dintre profesorii rămași fără ore după majorarea normei didactice și-au găsit ore în alte școli, iar alții au plecat către alte domenii, spune Sorin Ionescu, ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar. La emisiunea InfoEdu de la TVR Info, duminică, 1 noiembrie 2026, el a povestit cum schimbarea l-a obligat, în perioada în care era director, să renunțe inclusiv la profesori tineri pe care îi considera promițători.
Ionescu spune că repartizarea orelor în școala sa era deja aprobată. A trebuit însă să îndrume profesori către ședințele publice de repartizare, pentru a căuta ore în alte unități. Pentru unii dintre tinerii pe care voia să îi păstreze, mesajul a fost: „îmi pare foarte rău, nu mai avem ore pentru tine în anul următor”.
Încadrările erau deja aprobate
Procesul de mobilitate a personalului didactic, prin care se stabilesc posturile și repartizarea profesorilor, începuse din iarna anului respectiv, a explicat Ionescu. Constituise catedre și acordase continuitate pe post unor profesori. Întrebat de moderatoarea Diana Dumitrașcu dacă avea planul de încadrare făcut, a răspuns: „Aveam totul făcut și totul aprobat”.
Ministrul a amintit trecerea de la 18 la 20 de ore de predare pe săptămână, dar și situația colegilor care beneficiau anterior de o reducere și predau 16 ore. Pentru aceștia, spune el, creșterea a fost de patru ore săptămânal.
La același număr de ore de curs în școală, completarea unor norme individuale mai mari lasă mai puține ore disponibile pentru ceilalți profesori. Acesta este mecanismul prin care Ionescu explică de ce nu a mai putut păstra întreaga echipă.
Întrebat dacă i-a regăsit ulterior pe profesori în alte școli, a răspuns că unii au reușit să își găsească ore, iar alții au schimbat domeniul de activitate: „Alții au plecat către alte domenii, pentru că nu au mai avut ore”.
O normă completă, împărțită între mai multe școli
Ionescu a descris și dificultatea profesorilor tineri care își alcătuiau norma în șapte, opt, nouă sau zece unități de învățământ. Întrebat dacă știe un caz concret, a răspuns afirmativ și a dat exemplul profesorilor de arte și, în general, al celor care predau discipline cu o singură oră pe săptămână.
În acest răspuns a amintit predarea în cinci, șase sau șapte școli. Când fiecare clasă are puține ore dintr-o materie, profesorul trebuie să adune ore de la mai multe clase și, uneori, din mai multe unități pentru a avea norma completă.
„Când ești în mai multe unități de învățământ, îți este foarte greu să te mai atașezi și să mai înțelegi specificul, pentru că tu devii un fel de navetist între școlile respective.”
Pentru profesorii aflați la început de drum, Ionescu a cerut sprijin prin mentorat, adică îndrumare profesională din partea unor colegi cu experiență. A susținut că mentoratul există în legislație și poate fi pus în practică destul de repede.
El a legat păstrarea debutanților în școli de înlocuirea generațiilor care se vor pensiona. A invocat perspectiva următorilor 10, 15 sau 20 de ani, când profesorii aflați acum la început de carieră vor trebui să preia locul colegilor mai în vârstă.
Ce prevede legea despre orele de predare și mentorat
Articolul LVIII din Legea nr. 141/2025 stabilește o normă de 20 de ore săptămânal pentru profesorii din învățământul gimnazial, liceal și postliceal, din unitățile și clasele cu program integrat și suplimentar de artă și sportiv, precum și din unitățile de educație extrașcolară, care au dobândit cel puțin licențierea în cariera didactică. Regimul este prevăzut începând cu anul școlar 2025–2026 și până la începutul anului școlar 2029–2030.
Același articol prevede o normă de 18 ore pe săptămână pentru profesorii din învățământul preuniversitar care au gradul didactic I sau titlul de profesor emerit și care desfășoară activitate de mentorat. Legea stabilește norme distincte și pentru alte categorii, precum profesorii de instruire practică și personalul din învățământul special.
Separat, legea permite, în condițiile unei metodologii, reducerea cu două ore a timpului destinat activităților complementare predării, fără afectarea salariului. Prevederea se referă la cadrele didactice cu peste 25 de ani de activitate în învățământ și gradul didactic I, precum și la cele care au dovedit performanță educațională. Reducerea privește aceste activități, nu orele de predare.
Salariile debutanților, condiționate de resursele bugetare
Diana Dumitrașcu a insistat că profesorii tineri au nevoie atât de posturi complete, fără deplasări între numeroase școli, cât și de salarii atractive. Ionescu a fost de acord și a cerut reanalizarea coeficienților folosiți la plata cu ora.
Când moderatoarea a subliniat că problema depășește această formă de remunerare, ministrul a răspuns că plata cu ora este „doar o simplă componentă”. El a spus că atenția trebuie îndreptată în special către salariile debutanților și ale cadrelor didactice aflate la început de drum, atunci când situația economiei și resursele bugetare vor permite acest lucru.