Salariul efectiv mediu anual brut al profesorilor cu normă întreagă din învățământul primar din România a fost de 20.805 euro în comparația pentru 2025, a patra cea mai mică valoare dintre 28 de sisteme europene. Numai Letonia, Grecia și Turcia au medii mai mici, potrivit analizei Euronews Business, publicată pe 10 octombrie 2026 pe baza raportului OCDE Education at a Glance 2026.
Poziția se schimbă însă în funcție de reperul ales. România urcă patru locuri când salariile sunt ajustate pentru diferențele de prețuri. Separat, în comparația din interiorul țării, salariul mediu al profesorilor din primar depășește cu aproximativ 4% veniturile medii ale lucrătorilor cu studii superioare. Pentru un profesor sau pentru cineva care se gândește să intre în învățământ, aceste comparații oferă informații diferite: nivelul venitului, puterea lui de cumpărare și remunerația față de alte locuri de muncă din țară.
Ce cuprinde media de 20.805 euro
Indicatorul privește profesorii de 25–64 de ani, cu normă întreagă, din instituțiile publice de învățământ primar. Salariul efectiv reprezintă venitul anual mediu obținut din activitatea profesională: salariul de bază, primele, indemnizațiile și alte plăți asociate muncii. Valoarea este brută, înainte de impozitare, și include contribuțiile sociale ale angajatului.
Media reunește remunerațiile unor profesori aflați în etape diferite ale carierei, cu experiență și plăți suplimentare diferite. Pentru cine își compară propriul venit cu aceste cifre, reperul relevant este totalul brut anual, cu componentele sale profesionale. Salariul de debut și sumele din grila salarială sunt indicatori separați.
Raportul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), publicat la 29 septembrie 2026, folosește referința abreviată „2025” pentru anul școlar 2024/25 sau pentru anul școlar 2025, în funcție de organizarea sistemului. Unele observații sunt mai vechi: datele profesorilor din Cehia, Slovenia și Suedia au referința 2024, iar cele din Franța, 2023.
Diferențele în euro și schimbarea adusă de prețuri
În partea de jos a comparației nominale, România se află deasupra Letoniei, cu 20.516 euro anual, a Greciei, cu 18.746 de euro, și a Turciei, cu 18.669 de euro. Împreună cu Cehia, Ungaria și Slovacia, acestea formează grupul celor șapte sisteme în care media anuală brută este sub 25.000 de euro.
La celălalt capăt, Danemarca are media cea mai mare, de 74.086 de euro, urmată de Islanda, cu 73.752 de euro. Irlanda, Germania și Austria completează primele cinci poziții, fiecare cu peste 65.000 de euro anual. În Franța, media este de 41.968 de euro, iar în Italia, de 32.100 de euro.
Cele 28 de observații reprezintă sisteme educaționale. Belgia apare separat prin comunitățile flamandă și francofonă, iar Regatul Unit prin Anglia, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord. Pentru Spania nu este disponibilă o valoare în această comparație, astfel că poziția României se referă la selecția analizată.
Pentru a compara ce pot cumpăra aceste venituri, Euronews a ajustat salariile în monedele naționale folosind paritățile puterii de cumpărare calculate de Eurostat pentru consumul gospodăriilor. Rezultatele sunt exprimate în standarde ale puterii de cumpărare, abreviate PPS: o unitate comună construită pentru a cumpăra aceeași cantitate de bunuri și servicii în fiecare țară, cu prețurile medii ale Uniunii Europene ca reper.
Pe această bază, România urcă patru poziții, iar Germania ajunge pe primul loc. Islanda coboară de pe poziția a doua pe a douăsprezecea. Diferențele rămân mari și după ajustare: pentru profesorii din primar, media este de 21.456 PPS în Grecia, cea mai mică din comparație, și de 64.143 PPS în Germania, cea mai mare.
Ajustarea pentru prețuri compară puterea de cumpărare a veniturilor brute. Impozitele, contribuțiile și beneficiile sociale influențează, la rândul lor, sumele de care dispun efectiv angajații.
Cum se compară profesorii cu alți lucrători din România
O altă întrebare este cât de bine plătește școala în raport cu veniturile lucrătorilor cu studii superioare din aceeași țară. În tabelul D3.2 al raportului OCDE, raportul pentru profesorii din primar din România este de 1,04: media lor salarială este cu aproximativ 4% peste cea a lucrătorilor cu studii superioare. Media OCDE pentru același nivel de învățământ este de 0,87, adică aproximativ 13% sub veniturile grupului de comparație.
Pentru România, veniturile lucrătorilor folosite în calcul sunt din 2024 și au fost ajustate statistic la referința 2025. Grupul cuprinde lucrători de 25–64 de ani, cu normă întreagă, pe întregul an, și include profesorii. Comparația folosește ansamblul lucrătorilor cu studii superioare, fără o ajustare după structura calificărilor profesorilor.
Raportul de 1,04 descrie poziția mediei salariale a profesorilor în economia națională. El poate coexista cu un loc apropiat de finalul clasamentului în euro: comparația europeană pune alături niveluri de venit din economii diferite, în timp ce comparația internă folosește un reper din România.
Ce contează pentru atractivitatea profesiei
Daniel Wisniewski, secretarul general al Federației Europene a Angajatorilor din Educație, a explicat pentru Euronews Business că diferențele salariale țin de nivelul veniturilor naționale, structura remunerației, calificări și evoluția în carieră. Chiar după ajustarea pentru prețuri, spune el, contează politicile salariale, experiența și câștigurile disponibile în alte profesii accesibile absolvenților de studii superioare.
Mihails Hazans, profesor la Universitatea din Letonia, adaugă tradițiile și normele sociale, forța sindicatelor profesorilor și volumul efectiv de muncă acoperit de salariile stabilite prin grile.
Wisniewski consideră că remunerația profesorilor nu este în mod constant suficient de competitivă în Europa pentru a atrage și a păstra personalul. Jelmer Evers, directorul european al Comitetului Sindical European pentru Educație, susține că profesorii ar trebui plătiți cel puțin la nivelul altor lucrători cu calificări și responsabilități comparabile, ținând seama de complexitatea profesiei și de rolul ei social.