Învățământul preuniversitar din România avea, la începutul anului școlar 2025–2026, cu 4.667 de cadre didactice mai puține decât în anul precedent, în timp ce numărul copiilor și elevilor crescuse cu 20.800. Personalul didactic a scăzut de la 224.609 la 219.942 de persoane, potrivit datelor Institutului Național de Statistică analizate de Edupedu, iar populația școlară a urcat de la 2.917.000 la 2.937.800.
Bilanțul comunicat de INS cu ocazia Zilei Mondiale a Educației, pe 5 octombrie 2026, privește începutul anului școlar 2025–2026. Comparația cuprinde copiii din creșe și grădinițe, precum și elevii din școli primare și gimnaziale, licee, învățământ profesional și postliceal, atât în învățământul de masă, cât și în cel special. Totalurile exacte ale personalului figurau deja în analiza publicată la 30 iunie 2026.
Ministerul Educației și Cercetării susține, în analiza aplicării Legii nr. 141/2025 inclusă în raportul privind starea învățământului preuniversitar, că modificările „nu au generat un impact negativ major asupra ocupării posturilor didactice”. Instituția afirmă că nu au fost încetate contractele persoanelor angajate pe perioadă nedeterminată sau contractele pe perioadă determinată aflate în derulare.
Scăderile cele mai mari sunt în licee, școli primare și gimnaziale
La nivelul întregului preuniversitar, personalul didactic s-a redus cu aproximativ 2,1%, în timp ce numărul copiilor și elevilor a crescut cu aproximativ 0,7%. Reducerea personalului nu apare însă la toate nivelurile și nici în aceeași proporție.
În învățământul primar și gimnazial, efectivul a coborât de la 123.594 la 120.808 cadre didactice, cu 2.786 mai puține, adică aproximativ 2,3%. În licee, scăderea a fost mai accentuată: de la 54.787 la 51.600, o diferență de 3.187 de persoane, echivalentă cu aproximativ 5,8%. Împreună, aceste două segmente au înregistrat o reducere de 5.973 de cadre didactice.
O parte a scăderii a fost compensată de creșteri în celelalte niveluri. Antepreșcolarul și preșcolarul aveau împreună 42.683 de cadre didactice, cu 125 mai multe. În învățământul profesional, efectivul a crescut de la 1.703 la 2.629, iar în postliceal de la 1.967 la 2.222. Cele trei creșteri însumează 1.306 persoane, ceea ce explică diferența până la reducerea netă de 4.667.
Bilanțul măsoară efectivele naționale, fără să identifice cauzele întregii reduceri sau numărul concedierilor. Pentru elevi și familii, disponibilitatea profesorilor pe discipline și efectivele claselor depind de situația fiecărei școli; aceste totaluri nu oferă o comparație la acel nivel.
Mai multe norme cu titulari, mai puține la plata cu ora
Evidența ministerului urmărește un indicator diferit de numărul persoanelor: normele didactice ocupate. Norma didactică de predare reprezintă un număr de ore de predare, iar orele preluate separat de norma de bază pot fi remunerate în regim de plata cu ora. Un profesor poate avea atât o normă de bază, cât și ore plătite separat. De aceea, reducerea normelor la plata cu ora nu poate fi echivalată cu un număr egal de persoane care au plecat din sistem.
Tabelele ministerului, întocmite pe baza Sistemului Informatic Integrat al Învățământului din România, compară anii școlari 2024–2025 și 2025–2026. Normele de bază ocupate de titulari — personal angajat pe perioadă nedeterminată — au crescut de la 156.390 la 158.605, cu 2.215. În schimb, normele de bază ocupate de personal calificat angajat pe perioadă determinată, inclusiv pe durata viabilității postului, au scăzut de la 37.200 la 35.128, cu 2.072.
Cea mai mare schimbare apare la plata cu ora. Normele ocupate în acest regim de personal calificat s-au redus de la 30.128 la 16.579: cu 13.549, adică aproximativ 45%. La nivelul sistemului, ministerul raportează o reducere totală de 14.048 de norme didactice și arată că normele la plata cu ora reprezintă 96,5% din această diminuare.
Ministerul explică creșterea încadrărilor pe perioadă nedeterminată prin diferența dintre titularizările prin concurs și pensionări, precum și prin transformarea unor contracte pe durată determinată după promovarea examenului de definitivat. În privința suplinitorilor, instituția atribuie scăderea majorării normei didactice. Mai multe ore cuprinse în norma de bază reduc volumul de predare rămas pentru alte încadrări.
Asigurările din 2025 și majorarea normei de predare
În septembrie 2025, Daniel David, ministrul educației de atunci, preciza: „întotdeauna, când am vorbit de păstrarea oamenilor, în mintea mea au fost titularii”. În aceeași lună, premierul Ilie Bolojan susținea că măsurile vor avea efecte financiare și că mai mulți titulari, mai bine pregătiți, vor ajunge la clasă în locul suplinitorilor. Creșterea normelor ocupate de titulari privește însă această categorie de încadrare, în timp ce scăderea raportată de INS privește personalul din întregul preuniversitar.
În raportul său prezentat la începutul anului universitar 2025–2026, David explica majorarea normei de predare cu două ore pe săptămână prin situația fiscal-bugetară. La întrebarea dacă măsura era necesară în condiții de normalitate, răspunsul său era: „Nu, nu era nevoie”.
Majorarea privea orele de predare, distincte de durata totală de lucru de 40 de ore săptămânal. În acest context, David susținea că activitățile administrative și birocratice ale profesorilor trebuie reduse, pentru a face loc timpului suplimentar petrecut la clasă.