Rezultatele PISA 2025 plasează România sub media țărilor membre ale OCDE la toate domeniile evaluate și evidențiază diferențe mari între elevi, corelate în special cu mediul de rezidență și cu statutul socio‑economic.
Datele au fost prezentate în cadrul evenimentului „De la date la politici educaționale: Sistemul educațional românesc în oglinda evaluărilor naționale și internaționale. Focus PISA 2025”, organizat la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București de Ministerul Educației și Cercetării și Institutul de Științe ale Educației.
Profesorul universitar Dragoș Iliescu a atras atenția asupra accentuării disparităților și a subliniat că, în Uniunea Europeană, România se situează în partea inferioară a ierarhiilor, alături de Bulgaria și Cipru.
Ce arată datele PISA 2025 pentru România
PISA (Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor), coordonat de OCDE, evaluează competențele elevilor de 15 ani la lectură, matematică și științe și măsoară în ce măsură sistemele educaționale îi pregătesc pentru provocările vieții reale. În ciclul PISA 2025, domeniul principal a fost științele, iar domeniul inovativ a fost „Învățarea în lumea digitală”.
La PISA 2025 au participat peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii, dintre care 38 sunt state membre OCDE. România a fost reprezentată de 7.725 de elevi de 15 ani din 322 de școli. Datele colectate în România au îndeplinit standardele de calitate stabilite de OCDE.
Scorurile medii raportate pentru România sunt: 425 de puncte la științe, 419 la matematică, 413 la lectură și 442 la rezolvarea computațională a problemelor; aceste valori se situează sub mediile țărilor membre OCDE.
La științe și matematică, rezultatele din 2025 sunt apropiate de cele din 2022, iar la lectură se înregistrează o scădere de 16 puncte.
Proporția elevilor care ating nivelul minim de competență (nivelul 2) este de 48% la matematică, 52% la lectură și 54% la științe, sub mediile țărilor membre OCDE (65%, 69% și 74%). Pentru performanțele ridicate (nivelurile 5 sau 6), România raportează 2% la științe, aproximativ 4% la matematică și 1% la lectură, comparativ cu mediile OCDE de 7%, 8% și 6%.
Disparități urban‑rural și diferențe socioeconomice
Există un decalaj socioeconomic pronunțat, concentrat în special în unitățile de învățământ din mediul rural. Diferențele între elevii din urban și cei din rural sunt raportate la niveluri de aproximativ 100 de puncte: 109 puncte la matematică, 98 puncte la științe și 94 puncte la lectură.
Pe dimensiunea percepțiilor și a climatului de învățare, elevii români raportează un nivel de curiozitate superior mediei OCDE (77% față de 73%) și atitudini pozitive privind protecția mediului (73% se declară interesați să contribuie profesional la protejarea mediului, față de 62% în medie la OCDE).
Proporția elevilor din școli cu politici de interzicere a utilizării telefoanelor mobile a crescut de la 22% în 2022 la 49% în 2025, ajungând la nivelul mediei țărilor membre OCDE. Distragerea atenției de către dispozitivele digitale la orele de științe este asociată cu scoruri mai mici: diferența raportată pentru România este de 18 puncte, comparativ cu 11 puncte media OCDE.
Ce au spus ministrul și profesorul universitar despre rezultate
Ministrul interimar al Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a calificat rezultatele PISA 2025 drept „slabe” și a afirmat că acestea semnalează o problemă majoră: aproximativ jumătate dintre elevi nu dobândesc cunoștințele și competențele considerate minime la finalul gimnaziului. În discursul său, el a comparat datele PISA cu rezultatele Evaluării Naționale, arătând că, în 2024, 42% dintre elevii de clasa a VIII‑a nu au obținut nota 5 la matematică, iar 54% nu au trecut de nota 6.
Ministrul a afirmat: „Rezultatul testului PISA aplicat în mare măsură acelei generații ne spune că 52% dintre elevi nu au obținut la matematică un scor peste nivelul 2, considerat pragul pentru așa‑numitul „analfabetism funcțional” la matematică”.
Profesorul universitar Dragoș Iliescu, prezent la lansarea datelor, a declarat că se aștepta la performanțe „mai rele” și a subliniat accentuarea diferențelor între elevii provenind din familii înstărite și cei din medii vulnerabile: „disparitatea a crescut, deci n‑a scăzut, a crescut și mai mult”.
Iliescu a comentat poziționarea României în comparație cu țările europene: „Ierarhiile sunt în defavoarea noastră. Doar Bulgaria și Cipru au scoruri mai joase decât avem noi în România”. Tot el a criticat lipsa de continuitate a reformelor educaționale, afirmând: „Ne risipim în patru‑cinci direcții și nu rămâne nimic”.
Din date către politici publice, priorități enunțate
Ministerul Educației și Cercetării a corelat rezultatele PISA 2025 cu o listă de priorități pentru intervenția publică, care include identificarea timpurie și sprijinul pentru alfabetizarea funcțională și implementarea unui sistem național de evaluare standardizată pentru comparații valide în timp la nivel național.
Alte direcții menționate sunt: monitorizarea integrată a participării școlare și a progresului în învățare; reducerea decalajelor urban‑rural și socioeconomice prin sprijin multianual pentru școlile cu dezavantaje multiple; acces sporit la servicii și oportunități educaționale în mediul rural.
Printre priorități figurează, de asemenea, dezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice, alfabetizarea privind utilizarea inteligenței artificiale în școală, continuarea politicilor de reducere a utilizării necurriculare a dispozitivelor digitale în timpul orelor și consolidarea SIIIR într‑un sistem integrat care să lege datele administrative de rezultatele evaluărilor și de participarea la programele educaționale.
Contextul dezbaterii despre reforme și continuitate
Analizele de context prezentate la eveniment descriu succesiunea schimbărilor legislative și administrative din ultimii ani, inclusiv Legea educației naționale (Legea nr. 1/2011) și noile legi pentru învățământul preuniversitar și superior din 2023 (Legea nr. 198/2023 și Legea nr. 199/2023), asociate programului „România educată”.
În dezbateri s‑a evidențiat existența unei diferențe de timp între momentul implementării unor intervenții și modificarea mediei de performanță la nivelul întregului sistem; ministrul Mihai Dimian a remarcat că multe investiții din PNRR au fost finalizate după momentul testării, subliniind necesitatea răbdării pentru ca schimbările să producă efecte.
De asemenea, a fost prezentată o critică referitoare la lipsa de continuitate a reformelor, cu mențiuni despre reforme demarate și abandonate și despre dificultatea de a menține o direcție suficient de mult timp pentru a evalua eficacitatea măsurilor.
Observații privind documentația oficială
Comunicarea nu include un link direct către raportul integral OCDE PISA 2025 și nu precizează valorile exacte ale mediilor OCDE exprimate în puncte pentru fiecare domeniu; sunt indicate însă mediile OCDE pentru proporțiile de elevi care ating nivelul minim și pentru ponderea performanțelor de top.
Comunicarea nu furnizează o listă completă, în format tabelar, a pozițiilor României în clasamentul pe domenii; în materiale de context și în declarații publice au fost menționate poziții naționale pe domenii, de exemplu cifra 55 din 91 pentru anumite comparații internaționale.