Rezultatele PISA 2025 plasează România sub media țărilor membre OCDE la toate domeniile evaluate, conform datelor prezentate la București de Ministerul Educației și Cercetării (MEC) și Institutul de Științe ale Educației (ISE).
Cea mai vizibilă scădere față de ediția anterioară este la competența de lectură, unde România a înregistrat un minus de 16 puncte. În același timp, datele indică un decalaj urban-rural de aproximativ 100 de puncte, consecvent pentru Matematică, Științe și Lectură.
Prezentarea rezultatelor a avut loc în cadrul evenimentului „De la date la politici educaționale: Sistemul educațional românesc în oglinda evaluărilor naționale și internaționale. Focus PISA 2025”, organizat la Biblioteca Centrală Universitară din București (Sala Carol I) de MEC și ISE.
Cum a fost realizată evaluarea și ce scoruri a obținut România
PISA (Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor), derulat de OCDE, evaluează competențele elevilor de 15 ani la Lectură, Matematică și Științe, precum și măsura în care sistemele educaționale îi pregătesc pe tineri pentru situațiile vieții reale. Evaluarea PISA 2025 a avut ca domeniu principal Științele, iar domeniul inovativ a fost „Învățarea în lumea digitală”.
La nivel global, la PISA 2025 au participat peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii, reprezentând aproximativ 33 de milioane de elevi de 15 ani; dintre acestea, 38 sunt state membre OCDE. România a fost reprezentată de 7.725 de elevi din 322 de școli, un eșantion descris de organizatori ca reprezentativ pentru populația de 15 ani (aproximativ 172.000 de elevi), iar datele colectate în țară au îndeplinit standardele de calitate stabilite de OCDE.
Scorurile medii raportate pentru România sunt: 425 de puncte la Științe, 419 la Matematică, 413 la Lectură și 442 la rezolvarea computațională a problemelor (domeniu evaluat pentru prima dată, în cadrul componentei „Învățarea în lumea digitală”). Conform prezentării MEC/ISE, toate aceste rezultate sunt sub media țărilor membre OCDE.
Lectura scade, iar procentul elevilor la nivel minim rămâne sub media OCDE
În comparație cu ediția 2022, rezultatele la Științe și Matematică sunt apropiate, în timp ce la Lectură s-a consemnat o scădere de 16 puncte.
În ceea ce privește atingerea nivelului minim de competență (nivelul 2), procentele raportate pentru România sunt: 48% la Matematică, 52% la Lectură și 54% la Științe. Mediile OCDE indicate pentru același prag sunt 65% (Matematică), 69% (Lectură) și 74% (Științe).
La polul performanțelor ridicate (nivelul 5 sau 6), datele arată o pondere de 2% la Științe, aproximativ 4% la Matematică și 1% la Lectură, față de mediile OCDE de 7%, 8% și 6%.
Decalajul urban-rural, în jur de 100 de puncte, este constant pe cele trei domenii
Datele prezentate de MEC/ISE indică o disparitate socioeconomică concentrată în unități de învățământ din mediul rural, cu diferențe față de urban de aproximativ 100 de puncte în toate cele trei domenii. Concret, decalajele raportate sunt de 109 puncte la Matematică, 98 de puncte la Științe și 94 de puncte la Lectură.
În intervențiile din cadrul evenimentului, ministrul interimar al Educației și Cercetării, prof. univ. dr. Mihai Dimian, a plasat rezultatele în contextul unor indicatori macro: PIB pe locuitor la aproximativ 71% din media țărilor membre OCDE și ponderea populației de 25-64 de ani cu studii superioare de 19%, comparativ cu 41% media OCDE.
Evenimentul a inclus, pe lângă PISA 2025, prezentări despre studiile internaționale coordonate de IEA (TIMSS, PIRLS, ICCS și ICILS), precum și despre rezultatele la Evaluarea Națională la clasa a VIII-a și la examenul de Bacalaureat.
Indicatori de context: curiozitate, protecția mediului și politici privind telefoanele mobile
Pe indicatori de atitudini și context, elevii din România au raportat un nivel de curiozitate peste media OCDE (77% față de 73%) și atitudini pozitive privind protecția mediului (73% declară interes pentru o contribuție profesională la protejarea mediului, față de 62% media OCDE).
MEC/ISE menționează că implicarea părinților în educație a rămas relativ stabilă în perioada 2022-2025, în timp ce la nivel OCDE s-a înregistrat o scădere. În ceea ce privește utilizarea telefoanelor mobile, proporția elevilor din școli cu politici de interzicere a utilizării acestora a crescut de la 22% în 2022 la 49% în 2025, nivel indicat ca fiind comparabil cu media OCDE. Datele arată, de asemenea, că distragerea atenției de către dispozitivele digitale la orele de Științe este asociată cu scoruri mai mici: diferența raportată este de 18 puncte în România, față de 11 puncte media OCDE.
Ce măsuri au fost discutate pentru transformarea datelor în politici educaționale
Conform sintezei MEC/ISE, setul de priorități discutate pornește de la identificarea timpurie și sprijinirea alfabetizării funcționale și include implementarea unui sistem național de evaluare standardizată, pentru comparații valide de la un an la altul.
Printre direcțiile menționate se află monitorizarea integrată a participării școlare și a progresului în învățare, precum și reducerea decalajelor urban-rural și socioeconomice ca obiectiv explicit de politică publică, inclusive prin sprijin multianual pentru școlile cu dezavantaje multiple și acces la servicii educaționale în mediul rural.
Documentele prezentate subliniază necesitatea dezvoltării profesionale continue a cadrelor didactice, cu accent pe practica la clasă și pe monitorizarea calității implementării, astfel încât investițiile în infrastructură să se reflecte în competențe, nu doar în dotări.
În zona noilor tehnologii, s-a menționat alfabetizarea și utilizarea inteligenței artificiale în educație, pentru ca competențele legate de IA să nu depindă de resursele și ghidajul disponibile în familie. Totodată, s-a reafirmat continuarea politicilor de reducere a utilizării necurriculare a dispozitivelor digitale în timpul orelor, corelată cu datele privind asocierea dintre distragerea atenției și scăderea performanței.
Pe lista de priorități apare și evaluarea impactului reformelor educaționale și monitorizarea proceselor, prin consolidarea SIIIR într-un sistem integrat care să lege datele administrative (demografice și socioeconomice) de rezultate și participare.
Context suplimentar: participarea la educație a copiilor de etnie romă, pe baza datelor SIIIR și a unui eșantion național
În aceeași zi, ISE a comunicat rezultatele unei cercetări naționale privind participarea la educație a copiilor de etnie romă, realizată la solicitarea MEC. Metodologia a combinat analiza datelor administrative din SIIIR cu un sondaj pe un eșantion probabilistic reprezentativ la nivel național pentru elevii de etnie romă din gimnazial, liceal și profesional: 2.225 de elevi din 248 de unități de învățământ, alături de sondaje adresate personalului școlar și interviuri/focus-grupuri.
Conform datelor din SIIIR citate de ISE, elevii romi reprezintă 6,89% din cei peste 2,1 milioane de elevi din învățământul de masă, iar populația eligibilă inclusă în studiu a fost de 72.996 de elevi în anul școlar 2025-2026, înregistrați ca aparținând etniei rome.
ISE indică drept factori de risc asociați participării școlare sărăcia, nivelul de educație al părinților, discriminarea și deficitul serviciilor de sprijin, alături de absenteism și aspirații școlare limitate, mai ales în mediul rural și pe filiera profesională. În datele din studiu apar, între altele, o medie anuală de 48 de absențe nemotivate pentru elevii romi de gimnaziu și 47 pentru cei din învățământul profesional (față de 22 la liceu) și mențiunea că, în 2024-2025, 45% dintre unitățile de învățământ raportau că peste jumătate dintre cazurile de abandon școlar au fost în rândul elevilor de etnie romă.
Recomandările formulate de ISE includ monitorizarea timpurie a relației elevilor cu școala, consolidarea sprijinului didactic și remedial, formarea cadrelor didactice pentru gestionarea diversității, extinderea programelor sociale și întărirea mecanismelor de raportare a discriminării, precum și cooperarea între școală, familie și comunitate.