Începutul școlii aduce, aproape inevitabil, revenirea evaluărilor: note, calificative, concursuri, comparații și discuții despre „rezultate”. E și un moment bun pentru o distincție care schimbă felul în care vorbim cu copiii: performanța poate fi evaluată, dar valoarea copilului nu se măsoară în performanțe.
În anul școlar 2026-2027, conform Ministerului Educației și Cercetării, cursurile încep luni, 7 septembrie 2026, și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Anul are 36 de săptămâni de cursuri, iar clasele terminale încheie mai devreme: clasa a VIII-a pe 11 iunie 2027, iar clasele a XII-a/a XIII-a pe 4 iunie 2027.
Tot din zona oficială vin și cifre care descriu o altă presiune a începutului de an: siguranța școlară. Ministerul Afacerilor Interne a anunțat măsuri adaptate riscurilor din fiecare comunitate și a prezentat, pentru anul școlar 2025-2026, o reducere de 5,4% a infracțiunilor sesizate în unitățile de învățământ.
De ce „elev bun” nu înseamnă automat „copil bun”
Într-un text despre începutul școlii, autoarea pornește de la ideea că revin în viața copiilor „calificativele, notele, concursurile, reușitele și nereușitele” și, odată cu ele, comparațiile. În această logică, întrebarea centrală nu este dacă performanța contează, ci ce măsoară ea și ce nu măsoară.
Autoarea spune direct că pune preț pe performanță și că e important să fie recunoscută și recompensată. În același timp, diferențele de rezultate nu trebuie transformate în diferențe de valoare între copii: un rezultat poate fi bun sau slab, o lucrare poate fi excelentă sau insuficientă, iar efortul poate varia, dar „niciunul dintre ele nu stabilește cât valorează copilul ca om”.
Un punct important din text este separarea planurilor: suntem egali în valoare, dar nu suntem egali în competență și performanță. În această cheie, evaluarea onestă devine mai ușor de dus tocmai atunci când copilul știe că valoarea lui nu este „în joc”.
Ce înseamnă evaluare onestă, fără etichete pe copil
Textul folosește un exemplu din ciclul primar: autoarea își amintește că avea „10 pe linie”, cu o excepție la desen (9), iar mai târziu învățătoarea i-ar fi explicat de ce nu a „rotunjit” nota: ar fi fost nedrept față de copiii care desenau mai bine și aveau nevoie să știe unde sunt buni cu adevărat. În interpretarea autoarei, în această replică încape „o lecție întreagă despre educație”.
În logica calificativelor, ideea e formulată și mai clar: un „Foarte bine” înseamnă că un copil s-a descurcat foarte bine la o sarcină, nu că este „foarte bun” ca om. Iar un „Insuficient” spune că ceea ce a făcut „nu a fost suficient”, nu că el este „insuficient de valoros”.
Din același registru vin și exemplele de auto-discurs pe care adulții îl pot descuraja: atât ego-ul construit pe comparație („Uite ce deștept sunt eu și ce prost ești tu”), cât și auto-etichetarea dură („Uite ce prost sunt, nu sunt în stare de nimic”). Alternativa propusă este o formulă simplă, care separă competența de valoare: „Aici sunt bun. Aici mai am de muncit. Aici, altcineva este mai bun decât mine.”
Începutul anului 2026-2027, în date: calendar și programe
Ministerul Educației și Cercetării a anunțat că structura anului școlar 2026-2027 a fost avizată în ședința Comisiei de Dialog Social din 9 februarie 2026.
Conform calendarului, cursurile încep pe 7 septembrie 2026 și se încheie pe 18 iunie 2027, iar anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri. Pentru clasele a XII-a (zi), a XIII-a (seral și frecvență redusă), durata este de 34 de săptămâni, cu încheiere pe 4 iunie 2027, iar pentru clasa a VIII-a durata este de 35 de săptămâni, cu încheiere pe 11 iunie 2027. Programele naționale „Școala altfel” și „Săptămâna verde” se vor desfășura în perioada 7 septembrie 2026 - 23 aprilie 2027.
Există, de asemenea, o săptămână de vacanță la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, planificată în perioada 15 februarie - 7 martie 2027; decizia se ia în urma consultărilor cu elevii, părinții și cadrele didactice, la nivelul unităților de învățământ. Ministerul a precizat că, pentru predictibilitate, fiecare unitate de învățământ urma să comunice elevilor și părinților structura detaliată, cu elementele flexibile, până la 1 aprilie 2026.
Siguranța școlară, prezentată ca efort comun: măsuri și indicatori
Ministerul Afacerilor Interne a anunțat că, înainte de începerea anului școlar, va adapta măsurile de siguranță școlară la riscurile identificate în fiecare comunitate, cu accent pe prevenire, prezență mai vizibilă în proximitatea școlilor, prevenirea violenței și a traficului de droguri, siguranță rutieră, protejarea minorilor și capacitatea de intervenție rapidă.
Într-o ședință de lucru coordonată de ministrul Cătălin Predoiu, la care a participat și ministrul educației și cercetării, Mihai Dimian, împreună cu reprezentanți ai mai multor ministere și instituții, au fost identificate principalele riscuri pentru noul an școlar: prevenirea violenței, consumul și traficul de droguri, siguranța rutieră în zona școlilor și transportul școlar, victimizarea minorilor (inclusiv online), precum și riscuri legate de securitatea la incendiu și situații de urgență.
MAI a detaliat cinci direcții de acțiune: mai multă prezență în teren, prevenire și intervenție în zona drogurilor (inclusiv un proiect-pilot cu echipe canine, în funcție de situația operativă), măsuri de siguranță rutieră, protejarea minorilor și măsuri de siguranță la incendii, prin activități și controale derulate de IGSU.
MAI a prezentat date pentru anul școlar 2025-2026: au fost asigurate măsuri pentru 17.774 de unități de învățământ preuniversitar (11.101 în mediul rural și 6.673 în mediul urban). Datele arată o scădere cu 5,4% a infracțiunilor sesizate în școli, iar 90,7% dintre infracțiuni (2.450 de fapte) au fost sesizate în incinta unităților de învățământ; dintre faptele de violență, cele mai sesizate sunt formele de violență psihologică de tip bullying.
22,1% dintre unitățile școlare nu dispun de sisteme de securitate, iar din totalul de 25.808 construcții aparținând unităților de învățământ preuniversitar, 15.243 nu fac obiectul avizării și autorizării privind securitatea la incendiu.
Pentru anul școlar 2025-2026, Poliția Română a desfășurat aproape 48.000 de acțiuni pentru prevenire și combaterea infracționalității în incinta și zona adiacentă școlilor și peste 79.000 de activități de informare și prevenire; în paralel au fost organizate 2.542 de exerciții de alarmare și evacuare și 3.395 de activități de informare preventivă privind situațiile de urgență.
Documente, cifre și expertiză
Ordinul de ministru care reglementează structura anului școlar urmează să fie publicat.
Ministerul a comunicat, de asemenea, că aproape 2.900.000 de elevi și preșcolari vor începe anul școlar 2026-2027 la nivel național.