Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, apără timpul limitat al primei probe pentru directori și directori adjuncți, contestat inclusiv de candidați admiși la examenul din 13 octombrie 2026. El susține că durata rezolvării problemelor face parte din evaluare și invocă gestionarea timpului în cazul celor care insistă asupra unei întrebări și lasă altele nerezolvate.
Într-o declarație pentru Tribuna Învățământului, Dimian a dat exemplul unui candidat care petrece 15 minute la o problemă, apoi lasă ultimele patru sau cinci întrebări fără răspuns: în această situație, consideră ministrul, dificultatea ține de managementul propriului timp. El a susținut că testarea a fost obiectivă, recunoscând totodată că examenul nu este perfect.
Potrivit regulilor anunțate de minister, testul elaborat de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare a avut 20 de întrebări: șapte de raționament verbal, șapte de raționament numeric și șase de raționament logic. Întrebările porneau de la situații ipotetice din activitatea școlară cotidiană, aveau câte patru variante de răspuns, dintre care una corectă, și valorau fiecare 0,5 puncte. Timpul maxim de lucru era de 60 de minute.
Pentru candidați, rezultatul decide continuarea concursului. Pragul de promovare este minimum nota 6, echivalentul a 12 răspunsuri corecte din 20. Proba este eliminatorie, iar nota nu intră în media finală pentru ocuparea funcțiilor de conducere în școlile de stat.
Criticile și răspunsurile de pe Facebook au apărut în comentariile unei postări din 13 octombrie, în care Dimian îi încuraja pe tinerii profesori să participe în număr mai mare la viitoarele sesiuni. Graficul publicat de ministru arăta rate de promovare între 70,5% și 71,3% pentru grupele sub 45 de ani și de 62,5% pentru candidații de 60 de ani și peste. Nu indica numărul participanților din fiecare grupă.
Critici despre timp, inclusiv de la candidate admise
Ioana Roxana Avram, care spune că a promovat prima probă și că are două mandate obținute prin concurs național, a contestat raportul dintre numărul întrebărilor și timpul disponibil. „Una este să evaluezi competențe și alta este să supui candidații unei curse contracronometru, în care timpul ajunge să cântărească poate mai mult decât ceea ce știi cu adevărat”, a scris ea. A întrebat dacă examenul măsura competența managerială sau viteza de a parcurge și bifa întrebările.
Dimian i-a răspuns că postarea era destinată încurajării profesorilor mai tineri și a invocat promovarea a aproximativ 71% dintre participanții sub 45 de ani. Despre observațiile privind examenul, i-a scris: „Despre ceea ce ați menționat dumneavoastră puteați să scrieți la cealaltă postare pe care am făcut-o pe acest subiect.” A încheiat îndemnând-o să fie „un mentor bun”.
Și Ramona Vesa a precizat că a promovat, dar a considerat că dificultatea întrebărilor nu fusese ajustată corespunzător la timpul de lucru. Ministrul a invocat distribuția notelor, pe care a descris-o drept „normală pentru o evaluare”, și faptul că aproximativ 70% dintre participanți trecuseră pragul. I-a amintit și că nota acestei probe nu intră în media finală.
De ce au cerut candidații modele de test
Florin Ochia a întrebat de ce nu fusese publicat un model care să le permită candidaților familiarizarea cu tipurile de întrebări. A comparat situația cu Evaluarea Națională, Bacalaureatul, titularizarea și definitivatul, pentru care sunt publicate modele de subiecte.
Dimian a răspuns invocând rezultatele slabe ale elevilor la PISA, evaluarea internațională a competențelor acestora. În opinia ministrului, printre factorii care contribuie la aceste rezultate se află evaluările bazate prea mult pe rezolvări după șablon și prea puținele ocazii de aplicare a cunoștințelor în situații concrete.
Ochia a revenit asupra diferenței dintre memorarea unei rezolvări și cunoașterea formatului unui examen. A explicat că solicitase exemple de tipuri de întrebări și probleme, apoi a întrebat de ce sunt publicate modele pentru examenele elevilor dacă acestea încurajează șabloanele. Pentru concursul de directori, a formulat dificultatea astfel: „De fapt la 20 de situații noi, în 60 de minute?”
Neamț: ministrul respinge explicația unei platforme blocate
Paraschiva Buciumanu, directoarea Colegiului Tehnic „Miron Costin” din Roman, a relatat că nu a promovat, deși trecuse concursul din 2021, când nu avea experiență managerială. Acum, a arătat ea, avea inclusiv cinci ani de gestionare a bugetelor unor proiecte europene și se pregătise temeinic.
Directoarea a reclamat texte lungi, multe condiții și calcule de făcut cu pixul, într-un timp pe care l-a considerat insuficient. A spus că nu a avut ciorne și că a calculat în spațiile disponibile. Despre sala sa din centrul de concurs de la Colegiul Național „Calistrat Hogaș” din Piatra-Neamț, a relatat că participanților li se spusese că platforma se blocase, iar lucrările fuseseră trimise la evaluare manuală.
Dimian a respins această explicație. Potrivit ministrului, în județul Neamț 124 de lucrări au fost evaluate automat și 39 manual, „dar nu din motive ce țin de funcționarea platformei”. El a susținut că modul de evaluare nu influențase performanța candidatei, fără să precizeze în acel răspuns motivul concret al evaluării manuale.
Ministrul a contestat și afirmația despre lipsa ciornelor, citând instrucțiunile transmise centrelor: „Foile cu subiecte se printează pe o singură pagină. Părțile / paginile libere se folosesc drept ciorne. Se pot repartiza ciorne suplimentare după ce au folosit variantele de mai sus.”
Un alt participant, Vasile Păduraru, a reclamat timpul necesar marcării răspunsurilor pe foaie. El a estimat că umplerea căsuțelor cu pixul cu cerneală albastră îi consumase aproximativ o cincime din timpul probei.
Provocat să susțină testul, Dimian a răspuns cu parcursul său academic
Lavinia Maria Samson i-a cerut ministrului să susțină aceeași probă și să obțină nota 6, precum și să se asigure că procedurile sunt respectate la concursurile următoare. Dimian i-a răspuns: „aveți parcursul meu profesional mai jos” și a invocat examenele și concursurile susținute, inclusiv cel prin care obținuse un post de profesor asistent la o universitate din capitala Statelor Unite.
Răspunsul a fost însoțit de infograficul „Mihai Dimian. Experiența academică”. Pe fundalul unei hărți a lumii, un drum albastru leagă fotografii ale instituțiilor și etape ale carierei sale, de la studii la activitatea academică și funcția de ministru. În dreapta apare portretul său în picioare, în costum. Profesoara l-a felicitat pentru formarea academică, dar i-a reproșat că aceasta nu îl ajută să înțeleagă și să rezolve problemele școlii românești.
Verificarea reclamațiilor și următoarele etape
Claudia Hartie i-a cerut ministrului să ia în considerare observațiile candidaților. Dimian a spus că le-a citit și că înțelege nemulțumirile și reacțiile „la cald”: „Problemele concrete ale concursului trebuie verificate și, acolo unde se confirmă, corectate.”
În rezultatele inițiale publicate pe 13 octombrie, ministerul a anunțat că 4.615 dintre cei 6.684 de candidați prezenți obținuseră minimum nota 6, o rată de promovare de 69,05%. Cifrele sunt anterioare contestațiilor și exclud județul Buzău, pentru care ministerul anunțase suspendarea organizării concursului.
Termenul pentru contestarea rezultatului este de 24 de ore de la comunicarea lui. Pentru cei care trec prima etapă, proba scrisă este programată pe 20 octombrie. Calendarul prevede evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și a planurilor de acțiune între 21 octombrie și 4 noiembrie, interviurile între 12 și 27 noiembrie și publicarea rezultatelor finale pe 9 decembrie.