Un startup din Rusia, Neiry Group, a anunțat că a testat în zbor o „primă turmă” de porumbei transformați în „biodrone” prin implantarea unor interfețe neuronale în creier. Potrivit comunicatului companiei, primele teste oficiale au avut loc pe 25 noiembrie 2025, iar Neiry susține că păsările pot fi controlate de la distanță prin încărcarea unei „sarcini de zbor”, pentru misiuni de monitorizare a infrastructurii.
Subiectul a depășit rapid zona tehnică după ce proiectul a fost asociat cu cercetători dintr-un institut universitar de inteligență artificială condus de Katerina Tikhonova, fiica cea mică a lui Vladimir Putin. În paralel, analize independente și comentarii din mediul academic au ridicat întrebări despre ce poate fi demonstrat, în acest moment, dincolo de prezentările de PR, și despre implicațiile etice ale controlului neural al animalelor.
Ce spune Neiry despre testele cu porumbei „biodrone”
Compania afirmă că porumbeii cu interfețe neuronale implantate au efectuat zboruri de test „din laborator și înapoi”. În această etapă, Neiry susține că verifică „caracteristicile de zbor” pe zeci de păsări dotate cu sistemele dezvoltate de ea.
Neiry descrie „biodrona” ca pe o pasăre în creierul căreia sunt implantați electrozi, conectați la un stimulator aflat într-un mic rucsac montat pe spate. Rucsacul conține și un controler în care se încarcă „misiunea”. Compania spune că impulsurile trimise de stimulator influențează comportamentul păsării – de exemplu, pot determina virajele la stânga sau la dreapta – iar poziționarea se realizează prin GPS și alte metode complementare.
În versiunea prezentată de Neiry, un avantaj față de dronele mecanice ar fi autonomia: electronica montată pe pasăre ar fi alimentată, în parte, de panouri solare. Tot compania afirmă că „dresajul nu este necesar”, susținând că animalul devine controlabil după intervenția chirurgicală.
Cum arată dispozitivul și ce aplicații sunt invocate
Imaginile și materialele publicate de dezvoltatori arată un fir al interfeței neuronale la nivelul capului, un mic „rucsac” cu electronica de control pe spate și o cameră video montată pe pieptul păsării. Această configurație este prezentată ca o combinație între electrozi implantați, un stimulator local și sisteme de navigație și comunicații externe.
Neiry indică drept utilizări posibile monitorizarea liniilor electrice, a nodurilor de distribuție a gazelor și a altor obiective de infrastructură. În spațiul public proiectul este discutat și prin prisma utilizărilor pentru supraveghere și recunoaștere, dar este consemnat și faptul că el rămâne, după cum afirmă dezvoltatorii, în stadiu experimental.
Legături cu institutul condus de Katerina Tikhonova și finanțarea startupului
Neiry a dezvoltat proiecte în colaborare cu cercetători dintr-un institut universitar de inteligență artificială condus de Katerina Tikhonova. În cadrul acelui institut funcționează, printre altele, un laborator denumit „Dezvoltarea interfețelor neuronale invazive”, coordonat de Vasily Popkov, laborator care a fost menționat ca participant la experimentele cu implanturi, fiind asociat cu tipul de interfețe folosite în proiectul porumbeilor.
În privința finanțării, comunicate și date publice ale companiei indică faptul că Neiry a obținut, în 2021, o sumă semnificativă provenind de la Fondul de sprijin al proiectelor Inițiativei Tehnologice Naționale (NTI) – în jurul a 360 milioane ruble – și alte investiții externe (circa 180 milioane ruble), compania fiind, potrivit propriilor date, evaluată în acea perioadă la aproximativ 2,4 miliarde ruble. În vara lui 2024, Neiry a anunțat o rundă suplimentară de finanțare de circa 300 milioane ruble, la care ar fi participat și un fond de venture asociat unor grupuri de investiții mari din Rusia.
În ansamblu, din evidențele publice reiese că investițiile directe și indirecte atrase de proiectele grupului Neiry se situează la nivelul „aproape de un miliard” de ruble, provenind dintr-un mix de finanțare publică și privată.
