O tânără de 21 de ani şi un bărbat au fost pedepsiţi public, în provincia indoneziană Aceh, cu câte 140 de lovituri de nuie de ratan fiecare, după ce au fost găsiţi vinovaţi de întreţinerea de relaţii sexuale în afara căsătoriei şi de consum de alcool. Evenimentul a avut loc pe 29 ianuarie 2026, într-un parc din Banda Aceh, în faţa a zeci de spectatori; femeia a leşinat după ce a îndurat o parte din pedeapsă şi a fost preluată de personal medical. Autorităţile locale au calificat sentinţa drept una dintre cele mai aspre aplicate în provincia care a adoptat normele sharia în cadrul unui regim special de autonomie.
Cum a fost aplicată pedeapsa și ce infracțiuni au invocat autoritățile
Cei doi au fost loviţi pe spate cu o nuie de ratan într-un parc public, în faţa unor zeci de oameni. Fiecare dintre ei a primit, potrivit autorităţilor, 100 de lovituri pentru întreţinerea de relaţii sexuale în afara căsătoriei şi 40 pentru consum de alcool, rezultând un total de 140 de lovituri pentru fiecare persoană. Procedura presupune aplicarea loviturilor pe spate cu un instrument flexibil din ratan şi este folosită în mod obişnuit în astfel de sancţiuni în provincie.
În cazul tinerei, mai multe ofiţere din cadrul poliţiei sharia au aplicat loviturile pe rând, în timp ce femeia plângea; după ce a leşinat, aceasta a fost scoasă de pe platformă şi dusă la ambulanţă pentru îngrijiri. Imaginile şi relatările publice surprind intervenţia echipei medicale şi transportul ei până la ambulanţă.
Şeful poliţiei sharia din Banda Aceh, Muhammad Rizal, a declarat că numărul de lovituri aplicat este considerat printre cele mai mari de când normele sharia au fost implementate în provincie. El a mai spus că persoanele pedepsite în acea zi au fost printre şase sancţionate în aceeaşi sesiune pentru diverse încălcări ale codului islamic regional.
De ce se aplică astfel de pedepse în Aceh și ce alte cazuri au fost anunțate în aceeași sesiune
Relaţiile sexuale între persoane necăsătorite şi consumul de alcool sunt interzise în Aceh în baza codului penal islamic local, introdus în etape printr-un set de reglementări cunoscute sub numele de qanun. Provincei i s-a acordat autonomie specială de la guvernul central în 2001, iar prevederile mai ample ale Codului penal islamic (Qanun Jinayat) au intrat în vigoare în 2015, când reglementările au fost puse în aplicare la nivel provincial. Aceste norme prevăd sancţiuni corporale pentru o listă largă de fapte considerate încălcări ale normelor religioase şi morale locale.
Cuplul pedepsit cu câte 140 de lovituri a fost unul dintre cei şase sancţionaţi în aceeaşi sesiune publică. Printre ceilalţi se afla şi un membru al poliţiei sharia şi partenera sa, despre care autorităţile au afirmat că au fost găsiţi în apropiere, într-un spaţiu privat; cei doi au primit câte 23 de lovituri fiecare. Rizal a mai spus că ofiţerul urmează să fie concediat din cadrul instituţiei, pentru a sublinia că nu se fac excepţii nici pentru propriii membri.
Asemenea şedinţe de sancţionare publică sunt organizate periodic în mai multe localităţi din Aceh; ele adună adesea public şi sunt prezentate de autorităţi ca acte de aplicare a legii sharia, în timp ce grupurile pentru drepturile omului denunţă amploarea şi natura umilitoare a pedepselor.
Pedepsele cu nuiaua în Aceh: ce fapte sunt sancționate și ce a mai fost raportat recent
În practică, qanunul provincial stabileşte o gamă de infracţiuni care pot fi sancţionate prin biciuire publică: consumul de alcool, jocurile de noroc, relaţiile sexuale în afara căsătoriei, proximitatea privată între persoane de sex opus (khalwat) şi relaţiile sexuale între persoane de acelaşi sex, între altele. Conform prevederilor aplicate anterior, pedepsele prin biciuire pot varia semnificativ, uneori până la câteva sute de lovituri, în funcţie de gravitatea infracţiunii prevăzută de qanun şi de decizia instanţei sharia.
Cazul recent cu 140 de lovituri a fost comparat de observatori cu alte execuţii publice notabile din ultimii ani: în 2025, doi bărbaţi au fost biciuiţi public de câte 76 de ori după ce tribunalele sharia i-au găsit vinovaţi de relaţii sexuale considerate ilegale în provincia Aceh. Acele condamnări şi altele similare au stârnit reacţii şi proteste din partea organizaţiilor de drepturile omului la nivel naţional şi internaţional.
Critici din zona drepturilor omului: „crudă” și insuficient reglementată
Practica pedepselor corporale atrage de mult timp critici constante din partea grupurilor pentru drepturile omului. Azharul Husna, coordonator în Aceh al grupului indonezian pentru drepturile omului KontraS, a afirmat că biciuirea nu este reglementată corespunzător şi a cerut aplicarea unor reguli mai clare care să includă îngrijire şi protecţie pentru persoanele supuse sancţiunii după executare. Observatorii avertizează că procedurile publice expun adesea victimele la umilinţă suplimentară şi pot produce traumă fizică şi psihologică pe termen lung.
Separat, Amnesty International a denunţat în 2025 aplicarea biciuirii publice ca fiind un act „crud, inuman şi degradant”, atrăgând atenţia că astfel de pedepse pot, în anumite circumstanţe, echivala cu tortura în sensul dreptului internaţional. Organizaţiile internaţionale solicită frecvent Jakarta să reglementeze sau să suspende aplicarea acestor sancţiuni la nivel provincial, invocând obligaţii constituţionale şi convenţii internaţionale la care Indonezia este parte.
