Alegerea noului secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF), la care candida și Dacian Cioloș din partea României, a fost amânată pentru 2027. La încheierea summitului de la Phnom Penh, desfășurat în 15–16 noiembrie 2026, liderii statelor și guvernelor participante au prelungit cu 12 luni mandatul Louisei Mushikiwabo, actuala secretară generală.
Potrivit comunicatului oficial al OIF, nu s-a ajuns la consens nici asupra unui candidat, nici asupra organizării unui vot. Liderii au acceptat propunerea președinției cambodgiene a summitului de a prelungi mandatul actualei conduceri.
În această perioadă, statele și guvernele vor putea propune amendamente la procedura electorală aplicată din 2022. La ceremonia de închidere, Mushikiwabo a declarat că respectă decizia colectivă a liderilor și că își va îndeplini misiunea în interesul organizației.
Cioloș cere maximum două mandate și rotație geografică
Cioloș a criticat luni, 16 noiembrie, incapacitatea participanților de a desemna o nouă conducere. „Este o zi foarte tristă pentru organizația noastră”, a transmis fostul premier și comisar european, avertizând că blocajul riscă să aibă urmări greu de anticipat.
În evaluarea candidatului român, discuțiile de la summit s-au concentrat asupra regiunii din care provin candidații, în locul proiectelor pentru viitorul organizației. El a cerut refacerea încrederii între membri, susținând că proiectele comune depind de respectul reciproc și de tratarea statelor pe picior de egalitate.
Cioloș a propus maximum două mandate pentru secretarul general, clarificarea procedurii de vot și rotația geografică la conducere, astfel încât funcția să fie ocupată succesiv de persoane din regiuni diferite. A precizat că regulile ar trebui schimbate după finalizarea procesului electoral actual. Louise Mushikiwabo, candidata Rwandei, urmărea obținerea unui al treilea mandat.
Președintele Nicușor Dan a justificat amânarea prin necesitatea protejării unității Francofoniei, după mai multe runde de negocieri. El a apreciat că Dacian Cioloș a făcut o „campanie foarte bună” și că aceasta a sporit vizibilitatea României în țările francofone.
Ce poziții aveau RD Congo și Rwanda înaintea deciziei
Înaintea amânării, competiția îi reunea pe Louise Mushikiwabo, Juliana Lumumba din Republica Democratică Congo, Dacian Cioloș și Coumba Ba din Mauritania. Negocierile din zilele precedente au inclus posibilitatea susținerii unei candidaturi comune de către RD Congo și România.
Sâmbătă, 14 noiembrie, ministra congoleză de externe, Thérèse Kayikwamba Wagner, declarase, la încheierea reuniunii miniștrilor de externe ai OIF, că țara sa ar fi dispusă să retragă candidatura Julianei Lumumba pentru a favoriza consensul. RD Congo se declara totodată pregătită să examineze o abordare comună în favoarea lui Cioloș. Disponibilitatea exprimată era legată de găsirea unui compromis.
Rwanda își menținea atunci candidata. Ministrul rwandez de externe, Olivier Nduhungirehe, respingea presiunile pentru retragerea Louisei Mushikiwabo și susținea că, în lipsa consensului, trebuia organizat un vot. „Rwanda nu cedează presiunilor nimănui”, declara el.
După amânare, Cioloș le-a mulțumit partenerilor care i-au susținut viziunea, inclusiv Republicii Democratice Congo, precum și celor care au sprijinit candidatura României.
Ce reprezintă OIF și ce proiect a propus candidatul român
La desemnarea conducerii participă cele 53 de state și guverne membre cu drepturi depline. Organizația este însă mai largă: după summitul din Cambodgia, OIF numără 92 de state și guverne, dintre care 53 de membri, cinci membri asociați și 34 de observatori.
OIF reunește state și guverne care au în comun limba franceză și desfășoară activități de cooperare în domenii precum educația, cultura, pacea și democrația. Candidatura română a pus accent și pe folosirea acestei rețele internaționale pentru crearea unor oportunități economice.
În campania din 2026, când și-a prezentat candidatura la Dakar, Cioloș a propus conectarea educației cu ocuparea forței de muncă, investițiile și inovația. Proiectul său urmărea o implicare mai concretă a organizației în dezvoltarea economică și umană a membrilor, cu accent pe perspectivele oferite tinerilor.


