Sari la conținut

Macron: 42 de țări susțin principiile securității europene. Cum se pregătește o forță pentru Ucraina

Macron: 42 de țări susțin principiile securității europene. Cum se pregătește o forță pentru Ucraina
Sursa: Social media
Alege PressEra ca sursă preferată în Google. Se deschide într-o filă nouă.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat sâmbătă, 14 noiembrie 2026, că 42 de țări au aprobat la Dublin, la inițiativa Parisului, o declarație privind principiile securității europene. După reuniunile liderilor europeni din capitala Irlandei, el a legat acest sprijin politic de pregătirea garanțiilor pentru Ucraina, inclusiv a unei posibile forțe multinaționale.

Forța ar putea intra în Ucraina numai după încetarea luptelor și la solicitarea guvernului ucrainean, potrivit condițiilor prezentate de Ministerul britanic al Apărării. Franța și Regatul Unit conduc împreună exercițiul Koalicja, care pregătește deplasarea și susținerea unei asemenea forțe, cu activități în Polonia și o componentă maritimă la Istanbul.

În mesajul publicat pe X, Macron a prezentat ajutorul pentru Kiev drept o problemă de securitate pentru întregul continent: „Dacă Rusia își impune prin brutalitate voința asupra unei țări europene, întreaga Europă devine mai vulnerabilă”.

Pregătirile militare au un parcurs distinct de declarația politică de la Dublin. Macron a indicat declarația adoptată la Paris la începutul anului 2026 drept baza sprijinirii armatei ucrainene și a pregătirii forței multinaționale. El a amintit că demersul Coaliției de Voință pentru garanțiile de securitate ale Ucrainei a început în 2025.

Ce testează exercițiul Koalicja

Koalicja este programat între 9 și 22 noiembrie și reprezintă primul exercițiu major organizat de Forța Multinațională pentru Ucraina, componenta militară a coaliției. În mesajul din 14 noiembrie, Macron a spus că exercițiul este în desfășurare. Programul anunțat de Londra urmărește modul în care militarii și echipamentele ar putea fi deplasate, protejate și aprovizionate pentru a ajuta la refacerea armatei ucrainene după oprirea luptelor.

Comunicatul britanic din 3 noiembrie anunță 2.800 de militari pentru componentele terestre, aeriene și maritime, dintre care 300 britanici. Cele 11 țări participante sunt Belgia, Estonia, Franța, Germania, Lituania, Țările de Jos, Polonia, Spania, Suedia, Turcia și Regatul Unit. Aceste efective sunt anunțate pentru exercițiu; dimensiunea unei eventuale desfășurări în Ucraina este o chestiune separată.

Pregătirea include coordonarea militarilor din țări diferite: cine conduce operațiunile, cum sunt transportate echipamentele și proviziile și cum lucrează împreună componentele forței. Programul prevede mișcări logistice ale militarilor britanici și misiuni aeriene care simulează sprijinul pentru reluarea în siguranță a zborurilor comerciale, odată cu redeschiderea spațiului aerian ucrainean.

Componenta maritimă este găzduită de Turcia, la Istanbul. Aceasta are ca obiectiv testarea procedurilor de deminare care ar permite navelor comerciale să revină în siguranță în porturile ucrainene.

Potrivit planului prezentat de Londra, viitoarea forță ar sprijini securitatea spațiului aerian și maritim și refacerea forțelor ucrainene, pentru a descuraja o nouă agresiune. Ministerul britanic precizează că misiunea nu ar include menținerea păcii sau monitorizarea armistițiului.

Ce au susținut statele la Dublin

Declarația din 12 noiembrie, adoptată la al nouălea summit al Comunității Politice Europene, reafirmă suveranitatea statelor, integritatea teritorială și inviolabilitatea frontierelor. Ea susține și dreptul fiecărui stat de a-și alege relațiile internaționale și participarea la alianțe.

Pentru Ucraina, documentul reafirmă sprijinul pentru independență și pentru frontierele recunoscute internațional. Semnatarii susțin că drumul către pace trebuie decis împreună cu Ucraina, iar chestiunile care afectează securitatea europeană, împreună cu europenii. Ei subliniază necesitatea unor garanții de securitate credibile și robuste și reiterează intenția statelor interesate de a le oferi, pentru a preveni repetarea agresiunii.

România figurează între semnatari. Obiectivele comune sunt asumate cu respectarea obligațiilor internaționale, a normelor constituționale și a particularităților politicii de securitate și apărare a fiecărui stat. Aprobarea principiilor de la Dublin nu reprezintă, prin ea însăși, un angajament al tuturor semnatarilor de a trimite trupe.

Pentru semnatarii care sunt membri NATO, declarația reafirmă rolul Alianței ca fundament al apărării colective. Documentul susține și dezvoltarea capacităților europene, protejarea infrastructurii critice, cooperarea împotriva atacurilor cibernetice și siguranța navigației comerciale, inclusiv în Marea Neagră, pentru aprovizionarea cu alimente.

Protejarea populației și a rețelelor electrice în timpul iernii

Alături de pregătirile pentru perioada de după război, Macron a stabilit o prioritate imediată: ajutarea Ucrainei să treacă peste iarnă. Aceasta presupune menținerea sprijinului financiar și protejarea populației, a centralelor și a rețelelor electrice, a spus el.

Președintele francez a respins restrângerea resurselor acordate Kievului, argumentând că o asemenea abordare ar împinge Ucraina spre o pace nedreaptă și o vulnerabilitate de durată. El a cerut ca europenii să formuleze clar ce urmăresc pentru perioada postbelică și ce așteaptă de la Statele Unite pentru securitatea pe termen lung a continentului.

Macron a anunțat și continuarea discuțiilor despre pregătirea garanțiilor pentru Ucraina: „Ne vom reuni din nou joi, la Berlin, pentru a continua această activitate”.

Etichete
Semnalează o greșeală