George Scutaru cere întărirea capacităților NATO de detectare și combatere a dronelor în Marea Neagră, avertizând că descurajarea Rusiei se apropie de un eșec. Fostul consilier prezidențial leagă securitatea României de prezența militară americană și franceză, dar și de protejarea navigației și a infrastructurii energetice din larg.
Directorul general al New Strategy Center și-a prezentat evaluarea într-un interviu pentru Știrile PRO TV, publicat la 29 octombrie 2026. În opinia sa, Alianța nu transmite suficientă fermitate în fața incursiunilor rusești: „Rusia este foarte agresivă fiindcă noi nu suntem destul de convingători”, spune Scutaru, precizând că se referă la NATO în ansamblu.
Detectarea dronelor și riscurile pentru navigație
Propunerea sa pornește de la identificarea amenințării: aliații au nevoie de mijloace care să detecteze dronele aeriene și navale și să le urmărească deplasarea. Acestea trebuie completate cu o capacitate mai mare de lovire și cu mijloace de combatere a războiului electronic.
Scutaru invocă rachetele consumate pentru distrugerea dronelor ca argument pentru dezvoltarea unor capacități suplimentare. Totodată, descrie cum bruiajul semnalului GPS, folosit pentru poziționarea prin satelit, îngreunează orientarea navelor: „Uneori mergi orbește, fiindcă îți bruiază semnalul GPS, nu știi unde te mai afli”.
Potrivit evaluării sale, ambele tabere folosesc războiul electronic. Pentru marinari și transportatori, riscurile se suprapun: mine, drone aeriene și navale, dar și perturbarea sistemelor de navigație. Scutaru avertizează că minele vor continua să amenințe circulația pe mare mulți ani după încheierea războiului și leagă aceste pericole de presiunea asupra asigurărilor pentru transportul de mărfuri.
Rolul aliaților riverani și dependența de SUA și Franța
Pentru componenta navală, Scutaru consideră că NATO trebuie să se bazeze pe cele trei state membre cu ieșire la Marea Neagră: România, Bulgaria și Turcia. El se așteaptă ca restricțiile privind trecerea navelor militare prin strâmtorile turcești să dureze și apreciază că interesele uneori divergente ale celor trei aliați îngreunează o poziție comună.
Convenția de la Montreux stabilește reguli diferite pentru navele comerciale și cele militare, precum și pentru statele riverane și neriverane. Potrivit explicației generale a Ministerului turc de Externe, navele militare ale statelor neriverane sunt supuse unor restricții de tonaj și notificare și nu pot rămâne în Marea Neagră mai mult de 21 de zile.
În privința securității României, Scutaru pune în centrul vulnerabilității dependența de sprijinul american și francez. El susține că o eventuală reducere a prezenței militare a SUA pe flancul estic, inclusiv în România, ar încuraja un comportament mai agresiv al Rusiei: Moscova ar interpreta-o drept un semnal de dezinteres pentru regiune.
Pentru Franța, avertismentul său privește posibilitatea unei schimbări de politică după alegerile prezidențiale din 2027. Scutaru descrie scenariul în care un viitor președinte ar urmări apropierea de Moscova și ar reduce contingentul militar din România ca semnal politic.
Neptun Deep, miza energetică a securității maritime
Scutaru leagă protejarea Mării Negre și de viitoarea producție de gaze din Neptun Deep. El consideră că un rol energetic mai important al României ar diminua influența Rusiei în unele țări și anticipează că Moscova va încerca să exercite presiuni pentru blocarea unor asemenea proiecte.
Dimensiunea investiției arată miza acestei infrastructuri. OMV Petrom și Romgaz dețin fiecare câte 50% din Neptun Deep, iar costurile de dezvoltare sunt estimate la aproximativ patru miliarde de euro pentru întregul proiect. OMV Petrom este operatorul.
În comunicatul din 28 septembrie 2026, compania anunța instalarea platformei Neptun Alpha și a conductei din larg, precum și finalizarea a șapte dintre cele zece sonde de producție. Mai urmau lucrări de foraj, integrarea infrastructurii submarine, conectarea instalațiilor și testarea sistemelor înaintea punerii în funcțiune.
Calendarul prezentat atunci prevedea primele gaze livrate în Sistemul Național de Transport în prima jumătate a anului 2027. Ulterior, producția ar urma să crească treptat până la un nivel estimat de aproximativ opt miliarde de metri cubi anual pentru întregul proiect. Atingerea acestui nivel era preconizată până la sfârșitul trimestrului al treilea din 2027.
Drepturile economice din larg și apărarea colectivă
Neptun Deep se află în zona economică exclusivă a României, un spațiu situat dincolo de marea teritorială, cu un regim juridic diferit. Potrivit Convenției ONU asupra dreptului mării, articolele 55–60, statul de coastă are aici drepturi suverane pentru explorarea și exploatarea resurselor și jurisdicție asupra instalațiilor. Alte state păstrează libertăți precum navigația, iar platformele nu au propria mare teritorială.
Distincția contează pentru apărarea colectivă. Articolele 5 și 6 ale Tratatului Atlanticului de Nord stabilesc obligația de asistență în cazul unui atac armat și sfera geografică a acesteia, inclusiv situațiile privind atacurile asupra forțelor, navelor și aeronavelor aliaților. Drepturile României asupra resurselor din zona economică exclusivă nu transformă instalațiile de acolo în teritoriu național.
Potrivit explicației oficiale a NATO privind articolul 5, existența unui atac armat se evaluează de la caz la caz, iar acțiunea colectivă presupune și cererea sau consimțământul aliatului atacat. Fiecare stat stabilește ajutorul pe care îl consideră necesar, care poate include folosirea forței armate.
Aliații pot acorda sprijin și prin acțiuni bilaterale sau individuale. Separat, articolul 4 permite consultări atunci când un membru consideră că îi sunt amenințate integritatea teritorială, independența politică ori securitatea.