Președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut ca Europa să-și dezvolte, în următorul deceniu, o capacitate proprie de zboruri spațiale cu echipaj uman, ca parte a unui plan mai amplu de consolidare a independenței sectorului spațial european.
El a spus că „peste 10 ani” o capsulă europeană cu echipaj uman să decoleze de la Kourou, în Guyana Franceză, cu astronauți europeni și din alte țări la bord.
Demersul a fost plasat într-o discuție mai amplă despre fragilitatea actuală a programului spațial european și despre necesitatea accelerării investițiilor și a eforturilor industriale.
Ce a spus Emmanuel Macron despre țintele pe 2, 5 și 10 ani
Macron a prezentat o succesiune de obiective pe care dorește ca Europa să le atingă în deceniul următor. El a spus că „peste doi ani” vrea să vadă prima capsulă europeană de transport de marfă, Nyx, andocând la Stația Spațială Internațională.
Totodată, Macron a indicat un reper pentru cinci ani: primul modul lunar european, Argonaut, ar urma să aterizeze pe suprafața Lunii.
Ținta majoră enunțată este zborul cu echipaj uman: „peste 10 ani”, prima capsulă europeană cu echipaj uman ar urma să decoleze de la Kourou, cosmodromul european din Guyana Franceză.
Argumentul „pilot” versus „pasager” și poziția ESA
Directorul Agenției Spațiale Europene (ESA), Josef Aschbacher, a formulat întrebarea direct: „Vom fi pasageri sau piloți?”
Aschbacher a descris evoluția rapidă a tehnologiei spațiale la nivel global, de la dezvoltarea sateliților până la proiecte de explorare a Lunii și a planetei Marte, și a susținut că Europa trebuie să se poziționeze ca „partener indispensabil”, cu propriile capacități.
Miercuri seara, Aschbacher a făcut apel la miniștri și demnitari, într-o reuniune cu ușile închise, pentru alocarea unor resurse suplimentare dedicate dezvoltării unui sector spațial european independent.
Cât ar costa ambiția
Josef Aschbacher a estimat că atingerea obiectivului ar necesita investiții de aproximativ un miliard de euro pe an, timp de un deceniu.
El a precizat, totodată, că menținerea dependenței de furnizori externi ar fi costisitoare: achiziționarea de zboruri pentru astronauții europeni de la furnizori străini ar costa aproximativ cinci miliarde de euro pe o perioadă de 10 ani.
Statele membre ale ESA urmează să se reunească la o întâlnire ministerială în decembrie, când vor fi discutate prioritățile și resursele necesare pentru dezvoltarea capacităților spațiale europene.
Anul trecut, ESA a obținut un buget-record de 22,1 miliarde de euro pentru finanțarea programelor sale în următorii trei ani.