Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu propune un grup naval permanent al României, Bulgariei și Turciei, în cadrul NATO, pentru protejarea navelor comerciale din Marea Neagră. Ankara ar avea rolul de națiune-cadru, iar gruparea ar combina mobilitatea navelor cu supravegherea de pe coastă și din aer.
Într-un interviu publicat de CursDeGuvernare.ro la 26 octombrie 2026, Bălăceanu spune că susține de mai mult timp această idee. El consideră că loviturile directe asupra navelor comerciale cer un răspuns mai larg decât combaterea minelor în derivă și că discuțiile pentru constituirea grupului trebuie să înceapă cu Turcia.
Riscul pentru navigație apare și în comunicările oficiale românești. Într-un comunicat din 17 octombrie, Ministerul Apărării Naționale (MApN) preciza că, în săptămâna anterioară, mai multe nave comerciale fuseseră lovite de drone în Marea Neagră, inclusiv în apele teritoriale ale României.
O grupare mobilă pentru protejarea rutelor comerciale
Misiunea propusă ar acoperi apele teritoriale, zonele contigue și zonele economice exclusive ale celor trei țări, de la spațiile din apropierea coastelor până la cele mai îndepărtate. Bălăceanu pune accentul pe o structură navală capabilă să execute misiuni de securitate pe mare, în locul unui comandament amplu care să integreze, în această etapă, forțele terestre, aeriene, navale și speciale.
În explicația generalului, mobilitatea este avantajul principal al grupării: navele ar putea acoperi o suprafață mai mare decât mijloacele amplasate exclusiv pe coastă. Prezența lor ar trebui susținută de detectarea amenințărilor, urmărirea țintelor și transmiterea informațiilor către forțele care pot interveni. Pentru combaterea dronelor aeriene și maritime, el cere combinarea mijloacelor navale cu sisteme terestre și cu aparate de zbor folosite pentru supraveghere.
De ce consideră decisiv acordul Turciei
Bălăceanu consideră că formarea grupării depinde în mare măsură de acordul Ankarei, motiv pentru care cere consultarea Turciei înaintea discuțiilor dintre București, Sofia și conducerea NATO. El invocă dimensiunea flotei turce și echipamentele sale avansate tehnologic drept argumente pentru rolul de națiune-cadru, adică statul care ar avea funcția centrală în organizarea grupării.
Generalul apreciază, de asemenea, că Turcia nu va permite intrarea în Marea Neagră a altor nave militare ale statelor NATO. Această evaluare susține alegerea unei structuri formate din cei trei aliați riverani, ale căror forțe navale se află deja în regiune.
Accesul navelor militare prin strâmtorile turcești este reglementat de Convenția de la Montreux, care tratează diferit statele riverane și pe cele fără ieșire la Marea Neagră. Potrivit Ministerului turc de Externe, regimul general al Convenției limitează la 21 de zile șederea în Marea Neagră a navelor militare aparținând statelor neriverane.
Ce fac deja împreună cele trei țări
România, Bulgaria și Turcia au deja Grupul operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră, cunoscut drept MCM Black Sea. Memorandumul de constituire a fost semnat la 11 ianuarie 2024, iar grupul a devenit operațional la 1 iulie 2024. Comanda se exercită prin rotație, pentru mandate de șase luni.
Misiunile sale au fost extinse în 2026. La 8 iulie, MApN a anunțat semnarea unui amendament pentru protecția infrastructurii critice submarine. Ministerul descria misiuni de supraveghere, neutralizarea pericolelor pentru traficul maritim și activități de căutare și salvare. Tot atunci, instituția arăta că misiunile comune asigurau o prezență navală permanentă, inclusiv în întreaga zonă economică exclusivă a României.
Supravegherea și schimbul de informații, alături de nave
Bălăceanu cere și o integrare mai bună între sistemele de supraveghere românești și bulgare, inclusiv între SCOMAR, sistemul românesc de supraveghere a frontierei maritime, și sistemul bulgar. Detectarea, monitorizarea, urmărirea și schimbul de informații ar trebui să permită un răspuns coordonat al forțelor participante.
În acest domeniu există deja activități comune. La 13–14 august 2026, structuri de aplicare a legii din România, Bulgaria și Turcia au participat la exercițiul Black Sea 2026, desfășurat la Constanța și în apele teritoriale românești. Potrivit Poliției de Frontieră, pregătirea a inclus schimb de informații, stabilirea unor proceduri comune și coordonarea mijloacelor navale și aeriene.
Scenariul a început cu detectarea unei tentative de migrație ilegală prin schimbul de informații și supravegherea cu SCOMAR, urmată de o operațiune de căutare și salvare. Participanții au exersat apoi intervenția la o navă ostilă și salvarea unor ostatici.
Bălăceanu cere ca protejarea navigației să avanseze fără a aștepta constituirea viitorului hub de securitate maritimă. La 22 octombrie 2026, ministrul apărării, Ștefan-Radu Oprea, cerea operaționalizarea hubului pentru creșterea securității și coordonării regionale. În aceeași discuție cu președintele Comitetului Militar al Uniunii Europene, ministrul susținea dezvoltarea capacităților de supraveghere, avertizare timpurie și apărare antiaeriană.