Ambasada Ucrainei la București a transmis, luni, că reforma sistemului de învățământ liceal din Ucraina nu prevede închiderea, în 2027, a școlilor cu predare integrală sau parțială în limba română.
Reprezentanța diplomatică afirmă că reacționează la reapariția în spațiul public românesc a unor informații pe care le consideră neconforme cu realitatea, legate de reorganizarea liceelor din Ucraina.
Ce dezminte Ambasada despre „închiderea” școlilor românești
Ambasada afirmă explicit: „Subliniem că nicio școală din Ucraina cu predare integrală sau parțială în limba română nu va fi închisă în anul 2027”.
Unul dintre punctele contestate este afirmația potrivit căreia „în 2027, numărul școlilor cu predare în limba română în regiunea Cernăuți se va reduce de la 20 la 4”, pe care Ambasada o califică drept falsă.
În explicația oferită, instituția arată că reforma nu prevede închiderea unităților de învățământ, iar școlile care nu vor deveni licee academice vor continua să funcționeze ca gimnazii (clasele 1-9).
Ambasada indică, pentru regiunea Cernăuți, existența a 63 de unități de învățământ cu predare integrală sau parțială în limba română și a 11 filiale care deservesc localități rurale îndepărtate.
Totodată, potrivit mesajului, niciun document oficial emis de Ministerul Educației și Științei al Ucrainei sau de autoritățile locale nu prevede reducerea rețelei școlare în anul 2027.
Ce spune despre dreptul la educație în limba română
Ambasada respinge ideea că elevilor din minoritatea română li s-ar retrage dreptul de a învăța în limba română.
În argumentația sa, instituția invocă prevederi din Constituția Ucrainei privind dreptul minorităților naționale de a beneficia de educație în limba maternă și menționează Legea „Privind minoritățile naționale (comunitățile) din Ucraina”, care asigură posibilitatea de a studia în limba maternă în paralel cu limba de stat.
În același mesaj se arată că elevii din comunitatea română vor putea continua să studieze discipline în limba română în instituțiile lor de învățământ.
Ambasada afirmă, de asemenea, că Ucraina își respectă obligațiile internaționale în domeniul protecției drepturilor minorităților, indicând ca exemplu Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare.
Clarificări despre reorganizarea liceelor și acuzațiile de „transfer forțat”
Un alt mit combătut este cel al unui „transfer forțat” al copiilor români în școli cu predare în limba ucraineană. Ambasada susține că decizia privind alegerea școlii aparține părinților și că nu există și nu va exista un astfel de transfer.
În descrierea reformei, instituția afirmă că aceasta urmărește crearea unei rețele de licee academice (clasele 10-12) la nivelul întregii Ucraine.
Pentru regiunea Cernăuți, Ambasada indică faptul că, în prezent, clasele superioare există în 218 instituții.
Gimnaziile cu predare în limba română (clasele 1-9) vor continua să funcționeze, iar elevii vor avea în continuare posibilitatea de a alege studii în limba română în comunitatea lor.
Ambasada menționează consultări cu 19 comunități teritoriale, realizate de Ministerul Educației și Științei al Ucrainei împreună cu Administrația Militară Regională Cernăuți.
Școlile din mediul rural și acuzațiile de asimilare
În privința mediului rural, Ambasada respinge afirmația că școlile românești vor fi închise și că elevii vor rămâne fără acces la studii. Potrivit mesajului, nicio instituție nu va fi închisă ca urmare a reformei, iar acolo unde nu vor exista clase liceale, unitățile vor funcționa ca gimnazii (clasele 1-9).
Instituția afirmă că Ucraina va continua să finanțeze 11 filiale cu predare în limba română, cu număr redus de elevi, care deservesc comunități rurale îndepărtate.
Ambasada susține că pentru comunitatea română sunt prevăzute norme flexibile privind organizarea rețelei de licee și asigurarea transportului școlar, ținând cont de elementele demografice și geografice ale regiunii.
Instituția respinge și acuzațiile de asimilare, afirmând că orice formă de asimilare a minorităților naționale este interzisă de legislația Ucrainei și că reforma este prezentată drept un element de armonizare cu standardele europene.
