Irineu Darău, ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, a declarat că proiectul celor patru nave de patrulare finanţate prin programul european SAFE trebuie realizat la Şantierul Naval Mangalia, deşi compania se află într-o situaţie juridică şi economică dificilă. El a prezentat această condiţie ca parte a cerinţelor de cooperare impuse de minister în cadrul acordurilor aferente programului SAFE.
Declaraţia vine în contextul intrării şantierului în procedura de faliment, cu administrare judiciară, şi al discuţiilor privind interesul unor investitori pentru activele de la Mangalia. În acelaşi timp, Ministerul Apărării Naţionale a anunţat că, în cadrul SAFE, a semnat un contract pentru achiziţia a două nave de patrulare maritimă şi două vedete de intervenţie pentru scafandri, în valoare de 920 milioane de euro, fără TVA.
Darău a legat explicit obiectivul de localizare a producţiei de şantierul din Mangalia şi a susţinut că impunerea acestei condiţii obligatorii ar direcţiona execuţia proiectului către România.
Ce a spus Irineu Darău despre condiţia Mangalia în programul SAFE
Ministrul a precizat că Ministerul Economiei a introdus o condiţie obligatorie în cadrul SAFE: cele patru nave finanţate din fonduri europene trebuie construite la Mangalia.
El a spus că cel care va primi finanţarea europeană pentru cele patru nave trebuie să le producă în România, la Mangalia, ca parte a cerinţelor de cooperare impuse de Ministerul Economiei.
Ministrul a indicat un calendar pentru proiect, menţionând termenul 2030 pentru finalizarea celor patru nave noi, finanţate prin SAFE şi construite la Mangalia.
Falimentul şantierului şi limita de intervenţie a statului
Ministrul a subliniat că statul nu poate interveni în procedura de faliment a şantierului, proces gestionat de administratorul judiciar şi supravegheat de instanţă, şi a arătat că unele decizii vor aparţine judecătorului.
Statul român, prin minister şi prin Şantierul Naval 2 Mai SA, nu controlează şi nu poate interveni în calendarul de lichidare, evaluarea activelor sau deciziile luate de lichidatorul judiciar, în limitele Legii 85/2014.
Ministerul a mai anunţat utilizarea fondului de garantare pentru plata salariilor restante şi demersuri pentru clarificarea mandatelor instituţionale şi a infrastructurii legale, astfel încât forţa de muncă de la Mangalia să poată fi reabsorbită prioritar în proiecte viitoare, după clarificarea situaţiei juridice a activului.
Contractele SAFE anunţate de MApN şi legătura cu navele
Ministerul Apărării Naţionale, prin Direcţia Generală pentru Armamente, a anunţat semnarea, la 29 mai, a mai multor contracte de înzestrare în cadrul Programului SAFE, în condiţiile aprobate de Parlament.
În lista contractelor, instituţia a inclus un acord în valoare de 920 milioane de euro, fără TVA, cu compania NVL B.V. & Co. KG, pentru produsele navă de patrulare maritimă şi vedetă de intervenţie pentru scafandri, contract care prevede achiziţia a două nave de patrulare maritimă şi a două vedete de intervenţie.
MApN a arătat că obiectivul proiectelor este întărirea capacităţii defensive şi contribuţia la stabilitatea regională şi securitatea frontierelor maritime ale Uniunii Europene şi NATO, şi a menţionat că semnarea contractelor a respectat termenul legal prevăzut de Regulamentul SAFE, 30 mai 2026.
Interesul Rheinmetall şi discuţiile despre Mangalia
Irineu Darău a afirmat că, în urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii Rheinmetall, compania şi-ar fi manifestat disponibilitatea de a realiza proiectul la Mangalia şi a relatat o vizită la şantier împreună cu reprezentanţi ai grupului şi cu posibili parteneri.
Rheinmetall AG a anunţat că ia în considerare, în cooperare cu MSC, preluarea şantierului aflat în faliment şi investiţii substanţiale pentru dezvoltarea lui ca hub cu utilizare duală, militară şi civilă.
Compania a precizat că planul vizează, printre altele, construirea celor patru nave în prezent planificate, urmând ca acestea să fie realizate de divizia Naval Systems a grupului.
Contextul economic şi juridic al Şantierului Naval Mangalia
Administratorul judiciar CITR a informat că adunarea creditorilor a respins planul de reorganizare propus pentru companie, decizie care marchează trecerea şantierului în etapa de faliment, cu oprirea treptată a activităţii curente şi iniţierea procedurilor de lichidare, conform legislaţiei aplicabile.
Respinserea planului determină obligaţia administratorului judiciar de a sesiza instanţa, care urmează să decidă deschiderea procedurii de faliment şi etapele următoare, iar administratorul a afirmat că drepturile salariale vor fi respectate şi plătite potrivit prevederilor legale.
Irineu Darău a mai spus că una dintre primele măsuri a fost asigurarea plăţii salariilor angajaţilor pentru şase luni, prin Fondul de garantare, cu scopul de a păstra forţa de muncă până în luna iulie.
Datele despre SAFE şi miza localizării
Ministrul a susţinut că România intenţionează să acceseze peste 16 miliarde de euro din programul european SAFE şi că gradul de localizare a producţiei ar putea depăşi 50%, astfel încât o parte semnificativă din sume ar rămâne în economie prin producţie internă.
Un analist militar a afirmat că, în discuţiile despre revitalizarea industriei de apărare, sunt urmărite transferul de tehnologie şi integrarea industriei româneşti într-un ecosistem european.
Condiţionarea construirii navelor la Mangalia este prezentată de ministru ca un instrument de politică industrială legat de SAFE, în timp ce procedura de faliment şi deciziile de administrare judiciară rămân în afara controlului direct al Guvernului.