Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a indicat luni, 2 noiembrie 2026, companiile rutiere CNIR și CNAIR, respectiv autoritățile feroviare AFER și ASFR, ca exemple pentru posibile comasări în transporturi. Separat, el a cerut un plan de salvare și relansare a TAROM, punând în discuție și sprijinul financiar pe care l-ar putea oferi o companie.
Conducerea PSD a stabilit ca propunerile privind comasarea instituțiilor, agențiilor și companiilor statului să fie centralizate în două săptămâni. Termenul privește strângerea propunerilor în partid, nu punerea în aplicare a comasărilor. Grindeanu a spus că în ședință s-au discutat și variante pentru Ministerul Agriculturii și Ministerul Sănătății.
CNIR–CNAIR și AFER–ASFR, exemplele indicate de Grindeanu
În cazul drumurilor, liderul PSD a comparat Compania Națională de Investiții Rutiere, CNIR, cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, CNAIR. În opinia sa, activitățile celor două companii sunt suficient de asemănătoare pentru a justifica discutarea unei comasări: „S-a făcut CNIR-ul, face cam acelaşi lucru pe care îl făcea şi CNAIR-ul”.
Pentru sectorul feroviar, Grindeanu a nominalizat Autoritatea Feroviară Română, AFER, și Autoritatea de Siguranță Feroviară Română, ASFR. El a susținut că organismele care se ocupă de reglementare ar putea fi reunite într-o singură instituție.
În 2023, AFER a fost reorganizată prin divizare parțială. Hotărârea Guvernului nr. 310 din 5 aprilie 2023 a reglementat organizarea autorității după această separare și a prevăzut transferul unei părți din patrimoniul său către ASFR. Actul a definit AFER drept organism tehnic al Ministerului Transporturilor, cu atribuții de certificare, autorizare, inspecție tehnică și testare în domeniul feroviar.
ASFR îndeplinește rolul de autoritate națională de siguranță feroviară. Potrivit profilului său instituțional, atribuțiile includ eliberarea certificatelor și autorizațiilor de siguranță, supravegherea operatorilor și a administratorilor infrastructurii, precum și eliberarea permiselor pentru mecanicii de locomotivă. Sunt funcții care privesc condițiile în care circulă trenurile și sunt exploatate infrastructura și vehiculele feroviare.
Pentru TAROM, un plan de relansare și sprijin financiar
Grindeanu a adus în discuție TAROM și Aeroporturi București și a cerut „un plan legat de salvarea TAROM, de relansarea TAROM”. El vrea un transportator aerian competitiv, mai mare decât în prezent și capabil să se susțină economic.
Ca variantă de discutat, liderul PSD a invocat o companie care să ofere sprijin financiar pentru relansarea TAROM. Pentru a ilustra ideea, a făcut referire la relația dintre Lufthansa și aeroportul din München, însoțindu-și afirmația de o rezervă: „eu sper să nu greşesc, Lufthansa are aeroportul din Munchen”.
La München, parteneriatul privește societatea care operează Terminalul 2, unde compania aeriană și aeroportul își împart responsabilitatea pentru infrastructura utilizată. Într-un comunicat din 23 martie 2026, aeroportul precizează că deține 60% din această societate, iar Lufthansa 40%. Acordul anunțat atunci prevede continuarea și dezvoltarea parteneriatului până în 2056.
Ajutorul pentru restructurarea TAROM, aprobat în 2024
TAROM a mai făcut obiectul unui program de restructurare susținut de stat. La 29 aprilie 2024, Comisia Europeană a aprobat un ajutor de până la 95,3 milioane de euro, echivalentul a 473,69 milioane de lei, pentru restabilirea viabilității companiei pe termen lung.
Pachetul aprobat atunci cuprindea anularea unei datorii de aproximativ 49,53 milioane de euro, reprezentând ajutorul de salvare din 2020 și dobânzile aferente, precum și o injecție de capital de circa 45,77 milioane de euro. Planul analizat de Comisie prevedea reorganizarea operațiunilor, înnoirea flotei și reducerea costurilor.
În evaluarea din 2024, Comisia a legat sprijinul acordat TAROM de păstrarea conexiunilor aeriene regionale pentru cetățenii și întreprinderile din România. Restabilirea viabilității companiei depindea de aplicarea planului de restructurare.