Reducerea temperaturii interioare cu un grad Celsius ar putea scădea factura cu aproximativ 6% într-un apartament și cu până la 9% într-o casă, estimează Constantin Cilibiu, prorector al Universității Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN), într-un reportaj Observator publicat pe 9 octombrie 2026. Economia depinde însă de locuință și de condițiile în care funcționează încălzirea.
Un studiu de caz publicat de același cercetător și alți doi autori în 2022 oferă o explicație utilă: calculele pentru două locuințe concrete arată cum se modifică energia necesară încălzirii când temperatura scade. Indicatorul analizat este consumul anual pentru încălzire, iar economia în lei depinde de prețul energiei și de componentele facturii.
De ce un grad mai puțin poate reduce consumul
Mecanismul descris de cercetători pornește de la termostat: în condițiile analizate, o temperatură setată mai jos reduce timpul de funcționare a sistemului de încălzire. Amploarea economiei diferă în funcție de suprafețele prin care locuința pierde căldură, de izolație și de condițiile climatice.
În studiul publicat în iunie 2022 în revista Acta Technica Napocensis, Constantin Cilibiu, Ancuța Coca Abrudan și Marius Șerban Fetea au analizat un apartament de 45 de metri pătrați și o casă de 140 de metri pătrați, cu un nivel și mansardă. Au calculat consumul pentru temperaturi interioare între 25 și 20°C, în patru zone climatice.
Apartamentul analizat pierde căldură prin peretele exterior și prin cel către casa scării neîncălzită; celelalte separări sunt considerate interioare. Casa pierde căldură prin pereții exteriori, pardoseală și acoperiș. Cele două locuințe au și izolații diferite. Rezultatele reflectă aceste configurații, astfel că diferența dintre ele nu poate fi pusă integral pe seama faptului că una este apartament și cealaltă casă.
Calculele presupun că locuințele sunt ocupate 24 de ore pe zi și încălzite continuu, fără ventilație mecanică ori climatizare. Temperatura interioară reprezintă media tuturor spațiilor încălzite, în care încăperile mai mari au o pondere mai mare. Autorii au folosit un program de calcul al performanței energetice, cu rezultate anuale obținute printr-o metodă lunară. Sunt estimări pentru aceste două cazuri, nu măsurători ale facturilor unui eșantion de gospodării.
De la 22 la 21°C: cât variază economia
Pentru reducerile succesive cu câte un grad, de la 25 la 20°C, economia medie calculată pentru apartament variază între 5,36% și 6,17%, în funcție de zona climatică. La casă, mediile sunt între 7,63% și 8,70%. Cele mai mari economii procentuale apar în zona climatică cea mai caldă dintre cele analizate. Cele patru zone au temperaturi exterioare de calcul de −12, −15, −18 și −21°C.
Un exemplu din zona climatică II arată concret ce reprezintă procentele. La apartamentul de 45 de metri pătrați, reducerea temperaturii de la 22 la 21°C coboară consumul anual calculat de la 7.663 la 7.204 kilowați-oră, unitatea în care este exprimată energia. Diferența este de 459 kWh într-un an, adică 5,99% din consumul calculat la 22°C.
Pentru casa de 140 de metri pătrați, în aceeași zonă climatică și la aceeași schimbare de temperatură, consumul anual scade de la 30.242 la 27.889 kWh. Economia calculată este de 2.353 kWh, respectiv 7,78%. Aceste valori corespund unei locuințe mai mari, cu o configurație și o izolație diferite de cele ale apartamentului.
Chiar în aceeași locuință, procentul se schimbă după temperatura de la care pornește reducerea. Pentru apartamentul din zona II, trecerea de la 25 la 24°C produce o economie calculată de 5,07%, iar cea de la 21 la 20°C, de 6,36%. Estimările rotunjite de 6% și 9% oferă un reper; fiecare treaptă analizată are propriul rezultat.
Cum se traduce economia de energie în bani
La un preț neschimbat pe unitatea de energie, o reducere de 6% a consumului pentru încălzire înseamnă o reducere de 6% a costului acelui consum. Dacă factura include și alte consumuri ori costuri fixe, acestea rămân în afara economiei calculate. Rezultatele studiului privesc consumul anual de încălzire în condițiile modelate, astfel că estimarea unei facturi lunare necesită consumul și condițiile de tarifare din luna respectivă.
Temperatura aleasă ține și de confortul celor care locuiesc în casă. Autorii studiului discută confortul prin mai mulți factori, între care temperatura aerului, îmbrăcămintea, activitatea și umiditatea. Preferințele concrete apar și în reportaj: o locatară spune că se simte confortabil la 23°C și că apartamentul ei păstrează bine căldura.
Aurora, intervievată în același reportaj, ține de regulă 22°C în locuința cu patru camere. Când vine nepotul și este frig, schimbă uneori setarea termostatului: „O pun câteodată și pe 23, dar mai rar”.