Sorin Grindeanu, președintele PSD, a criticat modul în care România și-a asumat politica Green Deal și a declarat, joi, la o conferință de presă la Parlament, că, în contextul unei crize energetice, ar lua în calcul repornirea unor capacități pe cărbune chiar dacă aceasta ar putea duce la pierderi din fonduri europene.
În aceeași intervenție, Grindeanu a legat discuția despre repornirea pe cărbune de situația din sistemul energetic, menționând închiderea Reactorului 2 de la Cernavodă și indicând drept exemplu Grupul 4 de la Rovinari.
În intervenție, Grindeanu l-a vizat direct pe Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, în legătură cu condiționalitățile asociate fondurilor europene.
Ce a spus Sorin Grindeanu despre Green Deal și riscul de a pierde bani europeni
Sorin Grindeanu a susținut că România a ajuns într-o criză energetică pentru că, la momentul asumării politicilor de tip Green Deal, „nu s-a studiat foarte bine perspectiva”.
El a declarat că ar lua în calcul pierderi din bani europeni dacă repornirea centralelor pe cărbune ar preveni o situație în care România „să rămână cu lumina stinsă”: „Nu vreau să rămân cu lumina stinsă în România fiindcă vrea Pîslaru să avem Green Deal cu orice risc”.
Grindeanu a cerut realizarea unui calcul concret privind efectele financiare și energetice ale repornirii grupurilor pe cărbune și a indicat, ca ordin de mărime, o putere de „câte mii de megawați, 1000-2000 de megawați”, ceea ce, în opinia sa, ar putea reduce importurile de energie.
Rovinari 4, notificarea Comisiei și argumentul „situației de criză”
În intervenția de la Parlament, liderul PSD a indicat drept soluție repornirea Grupului 4 de la Rovinari, în contextul închiderii Reactorului 2 de la Cernavodă.
El a afirmat că grupul „poate fi pornit dacă notifici Comisia”, adăugând că, atunci când există o situație de criză, „trebuie să pui ceva în loc”.
Pe plan legislativ, în dezbaterea publică despre decarbonizare este invocat cadrul stabilit prin ordonanța adoptată în 2022, care stabilește calendarul pentru închiderea și conservarea grupurilor energetice pe cărbune și a exploatărilor miniere până la 31 decembrie 2032, dar și posibilitatea, la propunerea Ministerului Energiei, de amânare sau de repornire a unor capacități în situații justificate, cu respectarea legislației de mediu.
Replica lui Dragoș Pîslaru pe tema PNRR și a reformelor
Pe 13 iulie, Dragoș Pîslaru a anunțat că, potrivit declarației sale, Comisia Europeană a aprobat propunerea de renegociere a PNRR, iar aprobarea formală de către Consiliul Uniunii Europene era așteptată pentru 7 august.
El a subliniat că totul depinde de capacitatea României de a livra reformele promise și a criticat atitudinea PSD, menționând că anunțurile politice care blochează jaloanele pot periclita accesul la fonduri. Pîslaru a cerut responsabilitate în adoptarea reformelor asumate în planul național de redresare.
După o întâlnire la Palatul Cotroceni, Sorin Grindeanu a susținut că PSD nu poate fi de acord cu folosirea PNRR drept „paravan mediatic”, a reiterat că nu va susține o lege a salarizării pe care o considera neconformă cu transparența și a avertizat împotriva unor privatizări și a unei „digitalizări cu dedicație”.
Contextul politic și termenele invocate pentru PNRR
Într-o declarație separată, din 20 iulie, Sorin Grindeanu a cerut înființarea unei „comisii de criză” la nivelul Parlamentului, menționând necesitatea elaborării de amendamente la legile care trebuiau adoptate până la finalul lunii august pentru ca România să își primească plățile din PNRR.
Tot atunci, el a afirmat că PSD va vota pentru forma actuală a Codului Administrativ, a Codului Urbanismului și a legii privind recompensarea angajaților din ANAF și Vamă, și și-a manifestat susținerea pentru Legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, dar a precizat că nu va susține forma actuală a legii salarizării.
În aceeași relatare este menționat și un anunț atribuit premierului interimar Ilie Bolojan, din 7 iulie, potrivit căruia România mai avea de încasat 4,5 miliarde de euro sub formă de granturi.
La conferința de presă, Sorin Grindeanu a solicitat explicit calcule privind „pierderile din bani europeni” și impactul în sistem al eventualelor reporniri, iar în discursul său a folosit termeni de ordin de mărime pentru capacitate (1000-2000 MW), pe care i-a prezentat ca estimări personale.