Consumul de electricitate al populației din România a scăzut cu 11,3% în perioada ianuarie–august 2026, față de aceleași luni din 2025. Reducerea a fost mult mai pronunțată decât cea de 1,6% înregistrată în economie, potrivit datelor provizorii ale Institutului Național de Statistică (INS), publicate la 15 octombrie.
Cea mai mare scădere procentuală dintre categoriile prezentate a fost la iluminatul public: 14,2%. În ansamblu, consumul final de electricitate a coborât cu 4%, la aproximativ 32,02 miliarde de kilowați-oră (kWh). În același interval, România a produs mai multă electricitate, iar importurile s-au redus.
Cum diferă scăderea consumului între categorii
Populația a consumat aproximativ 7,09 miliarde kWh în primele opt luni. Diferența dintre reducerea procentuală a consumului populației și cea din economie a fost de 9,7 puncte procentuale: 11,3% față de 1,6%, fiecare variație fiind calculată în raport cu nivelul propriei categorii din anul anterior.
La iluminatul public, scăderea de 14,2% indică cea mai puternică reducere în raport cu propriul consum anterior. Contribuția fiecărei categorii la diminuarea totală în kWh depinde însă și de cantitatea consumată înaintea reducerii.
Aceste evoluții descriu consumul cumulat al categoriilor, nu schimbarea din fiecare gospodărie sau companie. Datele măsoară cantitățile de electricitate consumate, fără să stabilească motivele reducerilor ori evoluția cheltuielilor consumatorilor.
Mai multă electricitate din soare, apă și vânt
Producția internă de electricitate a crescut cu 3,1%, ajungând la aproximativ 34,34 miliarde kWh, cu 1,02 miliarde kWh peste nivelul din ianuarie–august 2025. Creșterile producției fotovoltaice, hidro și eoliene au depășit reducerile înregistrate de centralele nucleare și termocentrale.
Instalațiile fotovoltaice au produs aproximativ 5,17 miliarde kWh, cu 47,9% mai mult decât în primele opt luni din 2025. Cifra include energia produsă de prosumatori — consumatori care își produc și propria electricitate. Hidrocentralele au produs 9,17 miliarde kWh, în creștere cu 13,5%, iar centralele eoliene circa 4,10 miliarde kWh, cu 9% mai mult.
În sens opus au evoluat termocentralele, cu o scădere de 5,1%, până la aproximativ 10,34 miliarde kWh. Producția nucleară s-a redus cu 21,5%, la 5,558 miliarde kWh, cu 1,526 miliarde kWh sub nivelul perioadei comparabile.
Nuclearul a asigurat astfel aproximativ 16,2% din producția internă de electricitate, față de circa 21,3% în ianuarie–august 2025. Calculul folosește volumele raportate pentru 2026 — 5,558 miliarde kWh dintr-un total de 34,342 miliarde — și nivelurile rezultate pentru 2025 din diferențele anuale: 7,084 miliarde kWh din 33,320 miliarde. Ponderile sunt aproximative, deoarece valorile de plecare sunt rotunjite.
Energia primară și electricitatea au avut evoluții diferite
În timp ce producția de electricitate a crescut, producția internă de energie primară s-a redus cu 4,2%, la aproximativ 10,50 milioane de tone echivalent petrol. Energia primară desemnează energia disponibilă înainte de transformare, precum cea din cărbune, țiței sau gaze naturale. Tona echivalent petrol permite compararea conținutului energetic al unor surse diferite; electricitatea este urmărită aici în kWh. Cei doi indicatori măsoară lucruri diferite și pot avea evoluții opuse.
Resursele totale de energie primară, care includ producția internă și importurile, au scăzut cu 6,3%, la aproximativ 20,94 milioane de tone echivalent petrol. Importurile de energie primară s-au redus cu 8,4%, până la circa 10,44 milioane de tone echivalent petrol.
Diferența dintre importurile și exporturile de electricitate s-a redus
Resursele de electricitate, care reunesc producția internă și importurile, au crescut cu 0,5%, la aproximativ 46,16 miliarde kWh. Importurile au coborât la 11,823 miliarde kWh, cu 800,4 milioane kWh mai puțin decât în primele opt luni din 2025, în timp ce exporturile au urcat cu 1,161 miliarde kWh, până la 10,514 miliarde kWh.
România a rămas importator net de electricitate: cantitatea importată a depășit-o pe cea exportată cu aproximativ 1,31 miliarde kWh. Diferența s-a redus de la circa 3,27 miliarde kWh în perioada comparabilă din 2025, nivel calculat din volumele curente și variațiile anuale raportate.