Ministrul Economiei, Daniel Zamfir, spune că va putea preciza ce ajutor ar putea oferi statul pentru producția Dacia din România după o discuție cu conducerea companiei. La conferința de presă de vineri, 30 octombrie 2026, el a evocat stimularea vânzărilor prin Rabla și o posibilă vizită împreună cu ministrul Energiei, fără să anunțe măsuri concrete de sprijin.
Întrebat care este planul statului pentru Dacia, Zamfir a răspuns că vrea mai întâi să afle direct de la conducerea producătorului care sunt problemele companiei:
„După discuția pe care o s-o am cu CEO-ul de la Dacia, o să fiu în măsură să vă spun și cu ce se poate implica, cu ce poate ajuta statul român ca producția de la Dacia să continue.”
Ministrul a subliniat că Dacia este o companie privată și nu se află în portofoliul Ministerului Economiei. A justificat însă implicarea statului prin contribuția companiei la buget și a spus că „nu putem ignora situația”. Nu a indicat o sumă sau un calendar pentru eventualul ajutor.
Rabla pentru vânzări, discuții despre costul energiei
Zamfir a invocat două presiuni asupra industriei auto: prețul ridicat al energiei și cererea pe care o consideră tot mai slabă pe piața europeană și în afara ei. El a spus că a discutat cu ministrul Energiei despre posibilitatea de a merge împreună la Dacia, pentru a căuta soluții care să susțină continuarea producției în România.
Pentru vânzări, ministrul a susținut folosirea programului Rabla în sprijinul automobilelor fabricate în țară. A precizat că programul se derulează prin Ministerul Mediului și a spus că a fost inclus în programul de guvernare. Declarația sa nu a fost însoțită de modificări anunțate ale regulilor Rabla sau de un buget suplimentar.
Înmatriculările Dacia au scăzut, într-o piață în creștere
Datele Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) arată că, în septembrie 2026, au fost înmatriculate 45.408 autoturisme noi Dacia în Uniunea Europeană, țările Asociației Europene a Liberului Schimb și Regatul Unit. În septembrie 2025 fuseseră 49.850, ceea ce înseamnă o scădere anuală de 8,9%.
Pe aceeași piață și în aceeași lună, înmatriculările tuturor mărcilor au crescut cu 10,2%, până la aproximativ 1,36 milioane de autoturisme. Cota Dacia a coborât de la 4% la 3,3%. Declinul mărcii contrastează astfel cu evoluția pieței totale.
Scăderea se vede și pe ansamblul primelor nouă luni: Dacia a avut 405.768 de înmatriculări în regiunea menționată, cu 9,7% mai puține decât în ianuarie–septembrie 2025. Piața totală comparabilă a avansat cu 6,3%. Cifrele pentru anul curent sunt provizorii și pot fi revizuite.
Înmatriculările măsoară evoluția comercială a mărcii pe aceste piețe, nu numărul automobilelor fabricate la Mioveni. Pentru uzina din România, problema competitivității privește costurile de producție și capacitatea de a obține proiectele viitoare ale grupului.
Ce cerea conducerea Dacia: predictibilitate până în 2030
În septembrie, Mihai Bordeanu, responsabilul Renault Group în România și directorul Dacia pentru Europa de Sud-Est, explica la o masă rotundă cu presa de business că uzina de la Mioveni pierde competitivitate față de alte fabrici ale grupului. El cerea autorităților politici publice mai clare și predictibilitate pentru costul energiei, cu repere de îmbunătățire până în 2030.
Miza descrisă de Bordeanu era posibilitatea de a anticipa condițiile în care fabrica va produce până la sfârșitul deceniului. El lega alocarea viitoarelor proiecte de îmbunătățirea competitivității uzinei, într-un grup care poate compara condițiile de producție din mai multe țări.
Bordeanu distingea atunci producția modelelor existente de deciziile privind generațiile următoare: „Sigur că continuăm să producem Bigster și Duster însă deciziile referitoare la următoarele generații nu s-au luat”. Prioritatea pe care o indica era păstrarea celor două proiecte la schimbarea de generație de la sfârșitul deceniului.
Tot atunci, șeful Dacia recunoștea că și compania are de îmbunătățit logistica, achizițiile și controlul costurilor. Solicitările adresate Guvernului erau însoțite de responsabilități interne de eficiență, în fiecare departament al uzinei.