Comisia Europeană propune conectarea sistemelor naționale de achiziții publice, astfel încât firmele românești să poată găsi și accesa mai ușor licitații din alte state ale Uniunii Europene. O companie s-ar înregistra o singură dată și ar putea reutiliza informațiile și documentele necesare participării, depunând oferte prin platformele interconectate.
Siobhan McGarry, purtătoarea de cuvânt a Comisiei pentru Piața Internă, Politica industrială și Serviciile financiare, explică avantajul pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) într-un interviu pentru Economedia, publicat la 12 octombrie 2026. Ea oferă un exemplu ipotetic: un producător român de scaune de birou ar putea găsi și accesa, prin câteva clicuri, o licitație organizată de o primărie din Tarragona, Spania.
Facilitățile fac parte din Public Procurement Act, propunerea de reformă a achizițiilor publice pe care Comisia a adoptat-o la 9 septembrie 2026. Forma finală trebuie convenită cu Parlamentul European și Consiliul UE, înainte de implementarea noii infrastructuri.
O singură înregistrare, prin sisteme naționale conectate
Platformele naționale de achiziții electronice ar continua să funcționeze. Schimbarea urmărită este ca ele să comunice între ele, iar statele cu sisteme mai puțin dezvoltate să se poată conecta la infrastructura propusă, explică McGarry.
Potrivit sintezei oficiale a Parlamentului European, companiile ar putea participa și depune oferte în Uniune prin oricare dintre platformele interconectate. Principiul furnizării informațiilor o singură dată urmărește să evite solicitările repetate de date și documente. Pentru o firmă care caută contracte în mai multe țări, aceasta ar însemna mai puține formalități repetate.
McGarry vede un avantaj și pentru instituțiile care cumpără bunuri sau servicii în România: accesul mai ușor al furnizorilor din alte state ar putea aduce mai multe oferte și soluții pentru aceeași nevoie. Comisia anticipează astfel o concurență mai puternică și mai mult loc pentru inovare.
Autoritățile ar putea verifica mai ușor și firmele participante. McGarry spune că informațiile despre excluderea unei companii dintr-o procedură, pentru motive precum corupția sau neplata taxelor, ar deveni accesibile altor autorități contractante din UE. Sinteza Parlamentului descrie și verificarea automată a criteriilor de excludere.
Ce obstacole încearcă să reducă reforma
Achizițiile publice sunt contractele prin care instituțiile cumpără lucrări, bunuri sau servicii de la companii: mobilier, echipamente, construcții ori servicii pentru școli și spitale. Participarea mai ușoară contează pentru firmele care caută clienți, iar alegerea ofertelor contează pentru serviciile oferite populației și pentru folosirea banilor publici.
Evaluarea realizată de Comisie în 2025 asupra directivelor europene din 2014 a identificat o complexitate crescută a procedurilor, flexibilitate redusă pentru cumpărătorii publici, concurență mai slabă și participare directă limitată a firmelor la licitații din alte state. Interconectarea sistemelor și reutilizarea documentelor urmăresc să reducă o parte dintre aceste obstacole.
Oportunitățile de contractare din UE pot fi deja căutate prin Tenders Electronic Daily, serviciul european de publicare a anunțurilor de achiziții. Reforma propusă ar conecta și sistemele prin care firmele participă efectiv la proceduri, simplificând formalitățile de după identificarea unui anunț.
Calitatea ar cântări mai mult în alegerea ofertelor
Propunerea schimbă și evaluarea ofertelor. Raportul dintre preț și calitate ar deveni metoda standard de atribuire, cu minimum 30% pentru criteriile de calitate, respectiv minimum 50% pentru contractele care folosesc intensiv forța de muncă. Sinteza Parlamentului precizează că aceste ponderi sunt supuse unui mecanism „comply or explain”, adică respectarea regulii sau justificarea abaterii.
Autoritățile ar alege criteriile și ponderile pentru fiecare procedură în cadrul propus. În exemplul oferit de McGarry, prețul ar putea reprezenta 70% din evaluare, iar celelalte 30% ar putea reflecta producția sustenabilă sau folosirea materialelor reciclate ori reciclabile. Sinteza Parlamentului include și considerente sociale și de inovare.
Regulile europene existente permit deja luarea în calcul a mediului, a aspectelor sociale și a inovării. Reforma urmărește folosirea mai sistematică a acestor criterii. McGarry susține că accentul pe costul imediat poate dezavantaja producția europeană: „oferta cu cel mai mic preț nu este neapărat și cea mai bună”.
În privința conținutului european al produselor, purtătoarea de cuvânt explică faptul că Public Procurement Act ar oferi baza juridică pentru cerințe prevăzute în alte acte legislative. Aplicarea lor ar depinde de legislația relevantă pentru achiziția respectivă.
Adoptarea legislației precede lansarea sistemului
La 13 octombrie 2026, propunerea se află în faza pregătitoare în Parlamentul European, potrivit fișei procedurii legislative.
Foaia de parcurs a Comisiei „One Europe, One Market”, actualizată la 16 septembrie 2026, indică trimestrul IV din 2027 ca obiectiv pentru un acord asupra Public Procurement Act. Acesta privește adoptarea legislației, separat de punerea în funcțiune a infrastructurii digitale.
McGarry condiționează implementarea și lansarea sistemului de acordul Parlamentului European și al Consiliului. Firmele ar putea folosi înregistrarea unică după păstrarea acestor prevederi în textul final și realizarea infrastructurii care conectează platformele naționale.