Sari la conținut

Salariul minim: discuția cu premierul, fără o sumă concretă. PSD susține de principiu pragul de 5.000 de lei brut

Sorin Grindeanu ține un microfon la o masă de reuniune, lângă un alt participant și o plăcuță nominală cu sigla PSD.
Sorin Grindeanu
Alege PressEra ca sursă preferată în Google. Se deschide într-o filă nouă.

La întâlnirea de luni, 2 noiembrie 2026, dintre premierul Luca Niculescu și reprezentanții confederațiilor sindicale nu s-a discutat o valoare concretă a salariului minim, a declarat la final Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical (BNS), potrivit relatării TVR Info de la Palatul Victoria. Liderul sindical a anunțat că o nouă analiză va fi comunicată public marți, 3 noiembrie.

Anterior, președintele PSD, Sorin Grindeanu, exprimase susținerea partidului pentru creșterea salariului minim brut de la 4.325 la 5.000 de lei. „Evident că susținem, de principiu, această creștere”, a spus el la sediul PSD, după ședința Biroului Permanent Național. Grindeanu speră ca discuția detaliată să înceapă la sfârșitul lunii noiembrie sau începutul lui decembrie, odată cu pregătirea bugetului. Susținerea politică privește o majorare încă de negociat, fără o dată de aplicare anunțată.

Ce ar însemna creșterea la 5.000 de lei brut

Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată a fost stabilit la 4.325 de lei lunar, de la 1 iulie 2026, prin Hotărârea Guvernului nr. 146/2026. Acest nivel, folosit și în discuțiile din 2 noiembrie, este prevăzut pentru programul normal de lucru și nu include sporurile sau alte adaosuri.

Trecerea de la 4.325 la 5.000 de lei ar reprezenta 675 de lei brut în plus pe lună, adică aproximativ 15,6% față de baza de comparație. Pentru un angajat plătit la acest prag, aceasta ar fi creșterea salariului de bază înainte de reținerea impozitului și a contribuțiilor, dacă nivelul propus ar fi adoptat. Suma încasată efectiv ar depinde de regulile fiscale aplicabile.

De ce leagă Grindeanu negocierea de buget

Liderul PSD a spus că așteaptă clarificarea situației finanțelor publice înaintea discuției aplicate. Raportul pe care l-a cerut ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, ar urma să cuprindă execuția bugetară și deficitul la sfârșitul lunii octombrie. Execuția arată veniturile încasate și cheltuielile efectuate, iar deficitul este diferența cu care cheltuielile depășesc veniturile.

Evaluarea ar urma să includă și necesarul de finanțare pentru perioada rămasă din an. Potrivit lui Grindeanu, premierul le-a cerut miniștrilor să transmită sumele necesare pentru funcționarea instituțiilor până la sfârșitul anului, precum și pentru facturi și investiții care nu erau cuprinse în acel moment în buget.

Grindeanu estima că raportul ar putea fi prezentat în aproximativ două săptămâni, după strângerea datelor, înaintea celei de-a doua rectificări bugetare și a prezentării bugetului pentru anul următor. Rectificarea permite ajustarea veniturilor și cheltuielilor prevăzute pentru anul în curs.

El a menționat și prognoza de toamnă a Comisiei Europene, pe care o aștepta la mijlocul lunii noiembrie, printre informațiile de care raportul ar urma să țină cont.

Sindicatele cer creșterea, IMM România se opune

Sindicaliștii susțin că majorarea i-ar ajuta pe angajați să recupereze din puterea de cumpărare pierdută. După întâlnirea cu premierul, Costin a invocat transpunerea directivei europene privind salariile minime ca argument pentru creștere, dar a refuzat să avanseze o sumă: „Nu vorbesc despre nicio cifră, despre 5.000, 6.000”.

Președintele IMM România, Florin Duma, a exprimat opoziția organizației față de majorare: „Ne opunem categoric creșterii salariului minim pe economie”. El a cerut Guvernului să țină cont de această poziție.

Etichete
Semnalează o greșeală