Investițiile directe ale nerezidenților în România au totalizat 2,122 miliarde de euro în ianuarie–august 2026, față de 5,657 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR). Reducerea este de 3,535 miliarde de euro, echivalentul unei scăderi de aproximativ 62,5%.
Cum se formează totalul investițiilor directe
Participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit, au însumat 2,220 miliarde de euro. Creditele intragrup au avut o contribuție netă negativă de 98 de milioane de euro, care a redus totalul la 2,122 miliarde. Indicatorul cuprinde astfel atât capitalul și profitul păstrat în companii, cât și finanțările în relația cu investitorul străin și cu alte societăți din grup.
Pentru firmele din România, aceste operațiuni pot însemna aporturi în numerar sau în bunuri, păstrarea unei părți din câștiguri în companie ori finanțări din interiorul grupului. Investițiile directe acoperă, așadar, mai mult decât cheltuielile pentru construirea unei fabrici sau instalarea unei linii de producție.
Metodologia prezentată de BNR în raportul privind investițiile străine directe din 2023 explică această structură. Relația de investiție directă se stabilește pornind de la o deținere de cel puțin 10% din voturi sau din capitalul social al unei întreprinderi rezidente.
Capitalurile proprii includ aporturile în numerar și în natură, precum și partea din rezerve care revine investitorilor nerezidenți. Profitul reinvestit se calculează pornind de la profiturile după impozitare atribuite acestora, din care sunt deduse dividendele și pierderile aferente. Componenta reflectă astfel atât rezultatele firmelor, cât și distribuirea câștigurilor către acționari.
În cazul finanțărilor intragrup, calculul este net: din datoriile companiei din România față de investitor sau față de societățile nerezidente din grup sunt scăzute creanțele sale asupra acestora, adică sumele pe care le are de încasat. Evoluția acestei componente depinde, prin urmare, de operațiunile în ambele sensuri.
Pe lângă împrumuturi, metodologia include credite comerciale, avansuri și alte sume de plătit ori de primit. Instrumentele de datorie dintre intermediari financiari afiliați sunt exceptate. Această bază netă explică felul în care componenta intragrup poate diminua totalul investițiilor directe.
Valoarea BNR, peste estimarea anterioară de 700 de milioane
Valoarea pentru primele opt luni diferă de estimarea prezentată de Daniel Anghel, partenerul care conduce PwC România. Într-un interviu pentru Libertatea, publicat pe 9 octombrie 2026, consultantul indica aproximativ 700 de milioane de euro până la sfârșitul lui august. Discuția a avut loc la ImpactSEE, eveniment desfășurat la București pe 29–30 septembrie.
Estimarea consultantului și datele BNR privesc același interval de opt luni. Diferența aritmetică dintre valori este de circa 1,422 miliarde de euro. Baza de calcul a estimării lui Anghel și explicația diferenței față de statistica băncii centrale nu sunt documentate.
Investiții mai mici, deficit extern mai mare
În aceleași opt luni, deficitul de cont curent al României a fost de 19,925 miliarde de euro, față de 18,983 miliarde în ianuarie–august 2025, potrivit datelor BNR. Contul curent reunește schimburile de bunuri și servicii, precum și veniturile în relația cu exteriorul. Deficitul arată că plățile aferente acestor operațiuni depășesc încasările, iar diferența necesită finanțare.
Investițiile directe reprezintă una dintre sursele acestei finanțări. Structura lor contează: participațiile la capital și profitul reinvestit reprezintă finanțare prin capital, în timp ce creditele intragrup sunt instrumente de datorie.
În evoluția contului curent, deficitul comerțului cu bunuri s-a mărit cu 818 milioane de euro față de primele opt luni din 2025. Serviciile au compensat parțial această deteriorare, printr-un excedent în creștere cu 712 milioane de euro.