Fostul premier Florin Cîțu cere Guvernului să construiască bugetul pentru 2027 în jurul a opt schimbări fiscale și de reglementare. Lista publicată pe Facebook include reducerea TVA la 19%, scăderea impozitului pe dividende de la 16% la 5% și eliminarea a ceea ce el numește „supraimpozitarea” contractelor part-time și a concediilor medicale.
Cîțu leagă aceste solicitări de componența guvernului. În evaluarea sa, păstrarea în funcții a celor care au majorat taxele ar indica direcția viitoarelor politici economice, înainte de prezentarea bugetului.
„Primul indiciu îl vom avea înainte de buget, când vom vedea componența guvernului: îi păstrează sau nu pe cei care au crescut taxele? Menținerea lor va fi semnalul că ne așteaptă o perioadă și mai dură.”
Fostul premier susține că reducerea poverii fiscale și a intervenției statului ar trebui să fie punctul de plecare dacă obiectivul guvernului este bunăstarea românilor. Lista cuprinde solicitările sale pentru viitorul buget; în cazul taxei pe stâlp, legislația prevede deja eliminarea din 2027.
TVA și dividende: ce reduceri cere Cîțu
Primele două propuneri privesc taxarea consumului și a veniturilor din dividende. Cîțu cere TVA de 19%, față de cota standard actuală de 21%, prevăzută în Codul fiscal publicat de ANAF. Cota standard se aplică operațiunilor impozabile care nu sunt scutite și nu beneficiază de o cotă redusă. Codul prevede și cota redusă de 11%, pentru bunurile și serviciile enumerate și în condițiile stabilite de lege.
Solicitarea ar readuce cota standard la nivelul anterior majorării din 2025. Potrivit explicațiilor ANAF privind Legea nr. 141/2025, creșterea de la 19% la 21% a intrat în vigoare la 1 august 2025. Diferența dintre nivelul actual și cel cerut de Cîțu este de două puncte procentuale.
Pentru dividende, fostul premier propune scăderea cotei de la 16% la 5%, adică o reducere de 11 puncte procentuale. Dividendele sunt sumele distribuite din profit către asociații sau acționarii unei companii. În cazul persoanelor fizice, impozitul este final și se reține de către plătitor.
Cota de 16% a înlocuit-o pe cea de 10% pentru dividendele distribuite începând cu 2026. Există însă o regulă tranzitorie: dividendele distribuite pe baza situațiilor financiare interimare din 2025 păstrează impozitul de 10%, fără recalculare după regularizarea prin situațiile financiare anuale pentru 2025. Distincția este explicată în documentul ANAF despre modificarea impozitului pe dividende.
Contractele part-time: cine suportă diferența de contribuții
A treia propunere este eliminarea „supraimpozitării” contractelor part-time, adică a contractelor cu timp parțial de lucru. Regula fiscală relevantă privește veniturile salariale sub salariul minim și poate interveni atât pentru contracte cu timp parțial, cât și pentru cele cu normă întreagă.
Salariatul datorează contribuția de asigurări sociale, CAS, și contribuția de asigurări sociale de sănătate, CASS, calculate la venitul efectiv. Dacă acestea sunt mai mici decât contribuțiile calculate la baza minimă aplicabilă, angajatorul suportă diferența, în cazurile în care nu se aplică o excepție. Mecanismul este descris în instrucțiunile oficiale ale formularului 112, declarația prin care sunt raportate contribuțiile și impozitul aferente salariilor.
Baza minimă ține cont de zilele în care contractul a fost activ. Pentru perioada iulie–decembrie 2026, salariul minim folosit la stabilirea acestei baze se diminuează cu 200 de lei lunar. Regula privește astfel și costul suportat de angajator pentru un salariu sub nivelul minim.
Excepțiile includ elevii și studenții până la 26 de ani aflați într-o formă de școlarizare, ucenicii până la 18 ani, persoanele cu dizabilități și alte categorii cărora legea le permite să lucreze sub opt ore pe zi. Sunt exceptați și pensionarii pentru limită de vârstă din sistemul public, cu excluderea beneficiarilor pensiilor de serviciu acordate prin legi sau statute speciale și a celor care cumulează pensia publică pentru limită de vârstă cu o pensie dintr-un sistem neintegrat celui public.
O altă excepție privește persoanele cu două sau mai multe contracte de muncă ale căror baze lunare cumulate de calcul al contribuțiilor ating cel puțin salariul minim. Aplicarea excepțiilor presupune documentele justificative cerute de lege și, pentru cumulul contractelor, respectarea procedurii fiscale.
Concediile medicale și contribuția la sănătate
A patra măsură cerută de Cîțu este eliminarea „supraimpozitării” concediilor medicale. Codul fiscal stabilește CASS de 10% pentru indemnizațiile aferente codurilor 01, 07 și 10. Acestea corespund bolii obișnuite, carantinei și reducerii cu un sfert a duratei normale de lucru, potrivit denumirilor explicate de ANAF. Regula privește aceste categorii de indemnizații.
A cincea propunere se adresează persoanelor care obțin venituri din mai multe surse. Cîțu cere o singură contribuție la sănătate, calculată la venitul cel mai mare, „fără contribuții pentru fiecare sursă de venit”. În prezent, calculul CASS folosește reguli diferite de cumul și plafonare, în funcție de categoria veniturilor.
Pentru activitățile independente, veniturile se cumulează în această categorie, iar baza anuală de calcul are un plafon maxim de 72 de salarii minime. Pentru alte categorii, între care veniturile din investiții, sunt folosite venituri cumulate și praguri de 6, 12 sau 24 de salarii minime. În calculul plafonului pentru dividende intră sumele plătite după scăderea impozitului reținut. Aceste reguli contează pentru contribuabilii care combină, de exemplu, venituri din activități independente cu dividende.
Taxa pe stâlp are deja prevăzută eliminarea din 2027
Al șaselea punct este eliminarea taxei pe stâlp, adică a impozitului pe construcții. Pentru această taxă există deja o prevedere adoptată: OUG nr. 89/2025, publicată în Monitorul Oficial la 24 decembrie 2025, stabilește abrogarea titlului din Codul fiscal care o reglementează începând cu anul 2027 sau cu anul fiscal modificat care începe în 2027.
Al șaptelea punct privește eliminarea plafonărilor de prețuri și a altor intervenții care, în opinia lui Cîțu, distorsionează piața.
Ultima propunere privește produsele și serviciile deja autorizate într-un alt stat al Uniunii Europene. Cîțu cere eliminarea obligației de reautorizare a acestora, precum și a tuturor cerințelor naționale care dublează autorizările și reglementările europene.