Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României (BNR), indică prudent o posibilă așezare a cursului la 5,33–5,34 lei pentru un euro, după maximul de 5,3447 lei înregistrat la referința BNR vineri, 2 octombrie 2026. El pune deprecierea leului pe seama crizei politice, a slăbiciunilor economiei și a contextului internațional agitat.
„Există se pare acum o așezare la 5,33-5,34, vom vedea și în zilele următoare”, spune Suciu. Banca centrală încearcă să tempereze fluctuațiile cursului, dar trebuie să țină cont și de evoluția dobânzilor și de banii disponibili pentru finanțarea economiei.
„Cursul de astăzi este expresia multiplelor crize prin care trecem”, afirmă purtătorul de cuvânt. El descrie criza politică drept una „fără sfârșit” și invocă deficitul de cont curent, care, în evaluarea sa, pune permanent presiune pe curs.
Echilibrul dintre curs, dobânzi și finanțare
Gestionarea fluctuațiilor valutare are consecințe și pentru firmele care caută împrumuturi, și pentru statul care își finanțează bugetul. Măsurile băncii centrale influențează lichiditatea din piață, adică banii disponibili în sistemul bancar pentru operațiuni și finanțări.
Întrebat de Economica.net despre nivelul cursului, Suciu a refuzat să îl comenteze și a explicat că BNR încearcă să găsească un echilibru între curs și dobânzi. „Păstrăm totuși niște limite, dar există anumite consecințe”, a spus el.
Retragerea lichidităților din piață creează dificultăți pentru finanțarea economiei și a bugetului, a avertizat Suciu. Reducerea banilor disponibili poate pune presiune pe costul finanțării, astfel că temperarea fluctuațiilor valutare trebuie cântărită împreună cu efectele asupra dobânzilor.
Ce arată diferența dintre cursurile de joi și vineri
Cursul de referință comunicat de BNR vineri, 2 octombrie, a fost de 5,3447 lei pentru un euro, față de 5,2777 lei joi, 1 octombrie. Noul maxim a urmat saltului produs joi după-amiază pe piața interbancară, unde băncile tranzacționează valută între ele. Referința de joi fusese deja stabilită, la ora 13, înaintea acelei creșteri.
Diferența dintre cele două referințe zilnice este de 0,0670 lei, adică 6,70 bani pentru fiecare euro. Raportată la valoarea de joi, creșterea euro este de aproximativ 1,27%. Precedentul record al cursului de referință fusese de 5,2788 lei, pe 23 septembrie.
La o sumă de 1.000 de euro, conversia exclusiv la aceste două cursuri ar însemna 5.277,70 lei joi și 5.344,70 lei vineri: o diferență de 67 de lei. Calculul arată amploarea schimbării pe aceeași bază de comparație.
Suma efectiv plătită pentru cumpărarea euro depinde însă de cursul de vânzare al băncii sau al casei de schimb și de eventualele comisioane. Cursul de referință, cotațiile dintre bănci și prețul oferit unui client sunt valori distincte. Pentru plățile exprimate în euro și achitate în lei contează cursul aplicabil potrivit contractului.
Deficitul de cont curent, presiunea externă invocată de Suciu
Contul curent cuprinde tranzacțiile economiei României cu restul lumii. Potrivit metodologiei BNR pentru balanța de plăți, acesta include schimburile de bunuri și servicii, veniturile din muncă și investiții, precum și transferuri pentru care nu se primește un bun ori un serviciu în schimb, cum sunt donațiile și ajutoarele. Deficitul apare când plățile aferente acestor tranzacții depășesc încasările; este un indicator distinct de deficitul bugetului de stat.
Datele BNR comunicate la 15 septembrie pentru ianuarie–iulie 2026, supuse revizuirilor statistice, indicau un deficit de cont curent de 16,290 miliarde de euro, față de 15,707 miliarde în aceeași perioadă din 2025. Creșterea calculată pe aceste valori este de 583 de milioane de euro, aproximativ 3,7%.
Componentele au evoluat diferit. Deficitul schimburilor de bunuri a crescut cu 88 de milioane de euro, până la 19,045 miliarde. În schimb, excedentul serviciilor a urcat cu 680 de milioane de euro, la 8,287 miliarde, compensând o parte din deficitul bunurilor.
Soldul cumulat al bunurilor și serviciilor s-a îmbunătățit astfel de la un deficit de 11,350 miliarde de euro la 10,758 miliarde. Deficitul total al contului curent a crescut însă: deficitul veniturilor primare, care includ veniturile din muncă și investiții, a fost mai mare cu 773 de milioane de euro, iar excedentul veniturilor secundare, reprezentate de transferuri, a fost mai mic cu 402 milioane.