Premierul interimar Ilie Bolojan a recunoscut luni, 19 octombrie, la conferința de bilanț de la Palatul Victoria, scăderea nivelului de trai resimțită de populație în urma măsurilor luate în mandatul său. El și-a menținut apărarea majorării cotei standard de TVA de la 19% la 21% și a cerut ca orice cheltuială suplimentară, inclusiv pentru pensii și salarii, să aibă surse de finanțare.
„Știu că în spatele fiecărei cifre există o familie, un angajat, un antreprenor sau un pensionar care și-a recalculat cheltuielile și a simțit o scădere a nivelului de trai”, a spus Bolojan.
Premierul interimar a adăugat că oamenii judecă guvernarea după prețurile plătite, salarii, pensii și siguranța locului de muncă. A susținut însă că măsurile cu efect imediat asupra bugetului au fost necesare pentru a evita o criză care ar fi afectat fiecare familie.
De ce susține că majorarea TVA nu putea fi evitată
„Nu regret creșterea TVA”, declarase Bolojan duminică seară, 18 octombrie, la B1 TV. Întrebat despre trecerea de la 19% la 21%, el a invocat urgența prezentării unui plan care să demonstreze îmbunătățirea veniturilor statului.
Majorarea cotei standard cu două puncte procentuale s-a aplicat de la 1 august 2025, prin Legea nr. 141/2025, potrivit documentului explicativ al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Brașov, din cadrul ANAF. Cota standard privea operațiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă și nu sunt supuse unei cote reduse.
În explicația oferită la B1 TV, Bolojan a spus că România trebuia să prezinte acel plan în două săptămâni. El a invocat riscul suspendării fondurilor europene și al intrării în incapacitate de plată, adică situația în care statul nu și-ar mai putea achita obligațiile financiare.
Premierul interimar a susținut că autoritățile promiseseră timp de doi ani măsuri pe care nu le luaseră, iar un nou angajament fără efecte clare asupra veniturilor nu mai era suficient. În evaluarea sa, majorarea TVA era soluția disponibilă pentru a prezenta rapid un plan credibil.
Ce le răspunde celor care cer revenirea la 19%
Bolojan a afirmat că programul viitorului Guvern condus de Luca Niculescu nu prevede reducerea TVA și le-a răspuns criticilor cu o întrebare: „Dacă acea măsură a fost atât de proastă și putea fi evitată, de ce nu ați văzut în programul actualului guvern că va reduce TVA din nou la 19%?”
El a avertizat că anunțarea unei asemenea reduceri ar putea crea probleme la viitoarele evaluări de rating, prin care este apreciată capacitatea statului de a-și achita datoriile. A acceptat însă posibilitatea reducerii TVA împreună cu diminuarea corespunzătoare a cheltuielilor publice.
Întrebat despre viitorul cabinet și posibilitatea unor noi majorări de taxe, Bolojan a spus că orice guvern are libertatea să își facă propriile calcule. „Cred că astăzi, având în vedere situația pe care o avem, nu ar fi bine să mai crească taxe. Și e o necesitate în continuare să restructurăm cheltuielile”, a declarat el.
Pensii și salarii: ce cheltuieli ar trebui acoperite
La conferința de luni, Bolojan a fost întrebat dacă va susține majorări ale pensiilor, salariilor din sectorul public și sprijinului pentru carburanți. El a invocat cei doi ani de blocare a salariilor și pensiilor și a spus că este greu să nu fie găsită o formulă de indexare, adică de ajustare a acestor venituri.
Programul propus de Luca Niculescu pentru perioada 2026–2028 include reluarea indexării pensiilor în 2027, în limitele posibilităților bugetului. O parte dintre angajamente depind de evoluția deficitului bugetar — diferența dintre cheltuielile și veniturile statului — și de identificarea surselor de finanțare.
Pentru angajații din sectorul public, Bolojan a susținut adoptarea unei legi a salarizării unitare care să corecteze diferențele existente. În varianta descrisă de el, cei cu salarii sub nivelul considerat corespunzător ar primi majorări, în timp ce angajații plătiți peste acel nivel ar aștepta. O indexare generală ar mări diferențele dintre salarii, a argumentat premierul interimar.
Bolojan a explicat că o creștere economică nu poate fi obținută de pe o zi pe alta pentru a finanța cheltuieli noi. „Sau îți faci venituri în plus din alte părți sau îți reduci alte cheltuieli sau limitezi investițiile”, a spus el.

