Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) spune că nu poate furniza separat numărul contribuabililor din videochat și sumele plătite de aceștia la buget. Într-un răspuns obținut de Digi24 , instituția explică lipsa datelor prin absența unei încadrări distincte a activității în clasificările ocupațiilor și activităților economice, precum și în Declarația unică.
De ce lipsesc totalurile pentru videochat
ANAF arată că în Clasificarea ocupațiilor din România (COR) și în Clasificarea activităților din economia națională (CAEN) „nu este evidențiat distinct și explicit domeniul de tip «videochat»”. Prima clasificare privește ocupațiile, iar a doua, activitățile economice. Potrivit instituției, acestea nu permit identificarea separată a contribuabililor din domeniu pentru statisticile solicitate.
Pentru persoanele fizice, aceeași limită apare în Declarația unică, formularul 212, privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale. Veniturile din videochat nu au aici o încadrare distinctă, explică ANAF. Din aceste motive, instituția spune că nu poate furniza informațiile cerute despre contribuabili și contribuțiile lor fiscale.
Lipsește, astfel, un total care să arate câți contribuabili desfășoară activitatea și cât aduc la buget. Datele despre persoane controlate descriu grupurile verificate, dar pentru a calcula ce proporție din industrie declară sau nu declară veniturile ar fi necesară și dimensiunea întregului sector.
Cifra de 400.000 de persoane, vehiculată în 2023
La 18 mai 2023, Lucian Heiuș, atunci președintele ANAF, invoca 5.000 de societăți active în domeniu, într-o intervenție la Jurnalul de Seară de la Digi24. Despre persoanele fizice, avansa cifra cu o rezervă explicită: „Sunt discuții că ar lucra ca persoane fizice peste 400.000 în această industrie”.
Heiuș descria și traseul banilor. Spunea că firmele din România aveau contracte cu cinci platforme mari, de la care primeau încasările: „Acești bani intră prin bancă, îi putem urmări”. Posibilitatea urmăririi unor tranzacții bancare și existența unei statistici pentru întregul domeniu sunt însă lucruri diferite: răspunsul publicat în octombrie 2026 privește disponibilitatea datelor separate despre contribuabili și taxele lor.
Tot în 2023, Heiuș spunea că numeroase firme funcționau corect și că persoane care lucrau în nume propriu solicitau îndrumare pentru declararea veniturilor. El menționa un ghid ANAF pentru completarea Declarației unice. Descria atât controale fiscale, cât și persoane care se interesau cum să își declare încasările și să plătească impozitele.
Ce venituri a identificat Antifrauda în 2025
Un exemplu de verificări țintite apare în comunicatul ANAF din 26 noiembrie 2025. Direcția Generală Antifraudă Fiscală anunța controale extinse asupra a 103 persoane fizice care realizaseră conținut video și obținuseră venituri în perioada 2023–2024 de la platformele pentru adulți OnlyFans și LiveJasmine.
Analiza preliminară a inspectorilor indica venituri nedeclarate de 64,25 milioane de lei. Pe baza evaluărilor de risc, ANAF estima obligații suplimentare de aproximativ 7,9 milioane de lei: impozit pe venit, contribuția de asigurări sociale (CAS), pentru pensie, și contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS).
Persoanele vizate erau femei și bărbați cu vârste între 20 și 49 de ani. Veniturile individuale identificate pentru cei doi ani variau între 200.000 de lei și 3,15 milioane de lei. Cifrele priveau încasările acestor persoane în perioada verificată.
Separat, alte 384 de persoane fizice, creatori de conținut video, cu venituri de 280 de milioane de lei, se aflau atunci în analiză de risc. Pentru acest grup, ANAF anunța valoarea încasărilor analizate, fără a le caracteriza integral drept nedeclarate.
Cum obține Fiscul date despre plățile alternative
Urmărirea încasărilor poate presupune și obținerea datelor de la intermediarii plăților. În declarațiile de la evenimentul Profit E-commerce, ediția a VI-a, publicate de Profit.ro la 30 septembrie 2025, Cosmin Neculiță, șef serviciu Antifraudă, explica dificultățile întâmpinate în cazul creatorilor online, inclusiv din videochat, care foloseau soluții alternative de plată în locul conturilor bancare tradiționale deschise în România.
Neculiță spunea că furnizorul de soluții de plată Paxum începuse să transmită informații în săptămâna precedentă intervenției sale, după discuții cu autoritățile. ANAF primise date despre unele persoane și se afla la începutul analizei lor.
Până la accesul la asemenea informații, explica el, inspectorii solicitau date direct de la platformele care plăteau veniturile, inclusiv de la unele din Statele Unite. Unele solicitări aveau succes, altele nu. Colaborarea cu intermediarii de plată oferea o altă cale de identificare a încasărilor.
În aceeași intervenție, Neculiță spunea că persoanelor identificate cu venituri mai mici de 300.000 de lei le erau trimise, în primă etapă, notificări. Acestea erau anunțate că Fiscul le identificase și li se cerea să își îndeplinească obligațiile fiscale.