România apare pe locul al șaptelea într-o comparație europeană a taxelor identificate pentru 2024, cu 109 taxe. În același timp, impozitele și contribuțiile sociale au reprezentat doar 29,2% din PIB în 2025, cel mai scăzut nivel din UE27 după Irlanda. Cele două cifre răspund unor întrebări diferite: una numără tipuri de taxe, cealaltă măsoară veniturile fiscale colectate într-un an.
Clasamentul descrie mai ales cât de fragmentat și complex este un sistem fiscal. Nu arată direct cât plătesc contribuabilii și nici cât aduce fiecare taxă la buget.
Ce numără clasamentul celor 109 taxe
În comparația realizată de Tax Policy Associates, Franța conduce cu 348 de taxe, urmată de Danemarca, cu 132, Austria, cu 117, Polonia, cu 115, Belgia, cu 112, și Portugalia, cu 110. România apare imediat după aceste țări, iar media europeană este de aproximativ 90 de taxe.
Pentru țările care nu au fost analizate separat, autorii au folosit listele naționale de taxe ale Comisiei Europene și Eurostat pentru 2024. Au numărat rândurile cu taxe denumite și valori pozitive, apoi au eliminat intrările duplicate cu aceeași denumire și valoare. Tax Policy Associates avertizează că taxele minore pot fi subnumărate în țările ale căror sisteme nu au fost cartografiate la fel de detaliat.
Franța oferă cel mai clar exemplu al diferenței dintre număr și randament. Analiza identifică 243 de taxe cu venituri reduse, inclusiv prelevări pentru formare profesională, camere de comerț, asigurări, energie nucleară, apă și jocuri de noroc. În comparația bazată pe datele OECD disponibile, Franța a avut venituri fiscale echivalente cu 45,3% din PIB în 2024, iar Germania, cu 60 de taxe, aproximativ 42,2%. Estonia apare cu 34 de taxe, într-un sistem asociat de autori cu cota unică pentru venitul individual, scutirea profitului reinvestit și declararea mai simplă.
Colectarea României rămâne mult sub media UE
Potrivit raportului anual al Consiliului Fiscal pentru 2025, impozitele și contribuțiile de asigurări sociale au reprezentat 29,2% din PIB, față de 28,7% în 2024. Media UE27 a fost de 40,4%, astfel că diferența României a ajuns la 11,2 puncte procentuale. În aceeași comparație, veniturile fiscale au fost de 37,6% din PIB în Polonia, 35,4% în Ungaria și 35,2% în Cehia.
Un alt indicator, publicat de Eurostat, trebuie citit separat. Veniturile totale ale administrației publice din România au fost de 35,4% din PIB în 2025, față de 34% în 2024, în timp ce media UE a fost de 46,4%. Datele Eurostat includ toate veniturile administrației generale, inclusiv tranzacțiile curente și de capital, nu doar impozitele și contribuțiile sociale.
De ce multe taxe nu înseamnă automat încasări mari
Consiliul Fiscal leagă nivelul redus al veniturilor fiscale de eficiența insuficientă a administrației fiscale și de niveluri mai mici ale unor cote, după relaxări fiscale succesive. Raportul menționează și erori repetate în proiectarea regimului fiscal, precum și nevoia de modernizare și digitalizare a colectării.
Structura veniturilor arată și diferența față de media europeană. Impozitele directe reprezintă 21,6% din veniturile fiscale ale României, față de 32,9% în UE27. Impozitele indirecte au o pondere de 38,4%, comparativ cu 31,7% în UE, iar contribuțiile sociale ajung la 40,1%, față de 35,4%.
Astfel, cifra de 109 descrie complexitatea listei de taxe identificate pentru 2024, în timp ce cifra de 29,2% arată cât au reprezentat impozitele și contribuțiile sociale colectate în 2025 raportat la PIB. Numărul taxelor, luat singur, nu măsoară capacitatea statului de a transforma obligațiile fiscale în venituri bugetare.