Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, a cerut Comisiei Europene să sprijine crearea unui mecanism rapid de despăgubire pentru românii care au fost afectați de manipularea indicelui ROBOR, astfel încât aceștia să nu fie nevoiți să își caute singuri dreptatea în instanță.
El a afirmat că, dacă existența unui prejudiciu va fi confirmată, persoanele afectate trebuie să poată fi compensate „ușor, rapid și imediat”, fără a fi trimise înspre procese civile costisitoare.
Demersul vine după ce Consiliul Concurenței a sancționat zece bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei pentru coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.
Ce mecanism invocă Nicu Ștefănuță și ce cere Comisiei Europene
Întrebat despre recuperarea banilor și despre un posibil rol al Comisiei Europene, Nicu Ștefănuță a invocat o directivă europeană pe care a numit-o „104 din 2014”, arătând că aceasta a fost transpusă în 2020 în România.
Europarlamentarul a susținut că există o bază legală pentru despăgubiri și a insistat ca dreptul la compensare să fie unul practic, astfel încât consumatorii să nu fie obligați să pornească individual acțiuni în instanță pentru a-și recupera pierderile.
El a afirmat că „românii care au plătit rate mai mari din cauza unor posibile practici anticoncurențiale trebuie să aibă acces real la despăgubiri” și că nu este normal ca fiecare consumator prejudiciat să pornească „un proces lung, costisitor și dificil”.
Decizia Consiliului Concurenței și ce a reținut autoritatea despre fixingul ROBOR
Consiliul Concurenței a anunțat sancționarea a zece bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei pentru încălcarea normelor de concurență, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.
Președintele instituției, Bogdan Chirițoiu, a declarat că decizia vizează „exclusiv comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR” și că este bazată pe constatarea încălcării regulilor de concurență.
Autoritatea a arătat că coordonarea s-ar fi realizat printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing, perioadă în care cotațiile firme ar trebui să fie independente.
Consiliul Concurenței a subliniat că rezultatul procedurii de fixing este folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite, astfel încât un nivel mai ridicat al indicelui poate fi favorabil creditorilor, dar afectează direct consumatorii și ceilalți debitori ale căror contracte sunt raportate la ROBOR.
Ce amenzi au fost anunțate și ce pași procedurali sunt descriși de autoritate
Cea mai mare amendă, de 875,74 milioane lei, a fost aplicată Băncii Transilvania S.A.; la aceasta se adaugă o amendă de 85,03 milioane lei aplicată tot Băncii Transilvania S.A. pentru fapta realizată de OTP Bank România S.A.
Au fost aplicate amenzi și pentru Banca Comercială Română S.A. (577,36 milioane lei), Raiffeisen Bank România S.A. (442,49 milioane lei), UniCredit Bank S.A. (431,03 milioane lei), BRD-Groupe Societe Generale S.A. (412,47 milioane lei), ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București (405,91 milioane lei), CEC Bank S.A. (332,98 milioane lei), Exim Banca Românească S.A. (96,49 milioane lei), Libra Internet Bank S.A. (45,86 milioane lei) și Banca Comercială Intesa Sanpaolo România S.A. (28,1 milioane lei).
Consiliul Concurenței a precizat că deciziile sale sunt executorii, amenzile reprezintă venituri la bugetul de stat, iar Agenția Națională de Administrare Fiscală pune în aplicare decizia și execută amenzile. Instituția a mai arătat că decizia poate fi atacată la Curtea de Apel în 30 de zile de la comunicarea motivării și că textul deciziei va fi publicat după eliminarea informațiilor confidențiale.
Argumentul privind despăgubirile și exemplul invocat din Marea Britanie
Nicu Ștefănuță a separat amenda, care intră la buget, de problema pagubei individuale, susținând că persoanele care au suportat pierderi ar trebui să aibă o cale de compensare directă.
Ca exemplu de model aplicabil în România, el a invocat un caz din Marea Britanie în domeniul leasingului auto, în care a existat un mecanism de compensare directă care a permis plata către oamenii afectați fără procese civile costisitoare.
Totodată, europarlamentarul a sugerat ca statul să recunoască existența unei pagube generale și ca compensarea să fie calculată individual, în funcție de tipul contractului și suma împrumutată.
Raportul către Comisia Europeană și dimensiunea europeană invocată
Nicu Ștefănuță a declarat că este firesc ca documentul să ajungă la nivel european, că România face parte din piața financiară europeană și că în investigație ar putea fi implicate și instituții cu acoperire europeană.
El a afirmat că există un cadru european relevant pentru accesul la repararea prejudiciilor în asemenea cazuri.
