Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat, la reuniunea informală ECOFIN de la Dublin, că România „nu poate alege între consolidare şi creştere” şi a subliniat că direcția urmărită este reducerea cheltuielilor ineficiente, fără a afecta investițiile esențiale.
El a plasat mesajul în contextul discuțiilor europene despre inteligență artificială, competitivitate, energie și geopolitică, arătând că toate aceste teme ridică aceeași întrebare: „cum finanţăm creşterea şi cum ne pregătim economiile pentru următorii zece ani”.
Nazare a abordat şi parcursul fiscal al României, legând angajamentele privind deficitul de necesitatea unei formule care să permită respectarea traiectoriilor convenite, în paralel cu protejarea investiţiilor şi revenirea economiei pe creştere.
Mesajul de la Dublin despre cheltuieli și investiții
Alexandru Nazare a afirmat că „trebuie să reducem cheltuielile ineficiente şi să organizăm mai bine marile servicii publice”, dar „în acelaşi timp” trebuie protejate „investiţiile, infrastructura, apărarea, energia şi conectarea economică a ţării”.
Ministrul a argumentat că reducerea deficitului are o miză practică: un stat care se împrumută excesiv „consumă capitalul de care au nevoie companiile”, plăteşte dobânzi mai mari şi devine mai vulnerabil în contexte instabile.
El a legat consolidarea fiscală de un obiectiv de finanţare mai ieftină, susţinând că „deficit mai mic, credibilitate mai mare şi costuri de finanţare mai mici” ar trebui să însemne „mai mult capital disponibil pentru economia românească”.
Discuțiile cu oficiali europeni și temele de pe agenda ECOFIN
Nazare a spus că, în marja reuniunii, a discutat cu Valdis Dombrovskis despre parcursul fiscal al României şi despre modul în care, împreună cu Comisia Europeană, ar putea fi găsită o formulă care să combine respectarea angajamentelor privind deficitul cu protejarea investiţiilor.
El a menţionat că, potrivit poziţiei prezentate de Comisie, direcţia urmărită este continuarea unei politici fiscale prudente şi respectarea traiectoriilor convenite, iar pentru România „miza” este continuarea corecţiei „într-un mod credibil şi sustenabil”.
Agenda întâlnirii informale de la Dublin a inclus sesiuni de lucru şi schimburi de opinii despre evoluţii macroeconomice, stabilitate financiară şi priorităţi strategice, în zilele de 18 şi 19 septembrie 2026.
AI, energie și administrație fiscală în lectura ministrului
Ministrul interimar al Finanțelor a invocat prezentarea directorului general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, despre inteligenţa artificială, arătând că aceasta poate creşte productivitatea, dar va schimba piaţa muncii, administraţia, cererea de energie şi raporturile de putere dintre economii.
Pe componenta energetică, Nazare a susţinut că miza nu se reduce la consumul suplimentar de electricitate al centrelor de date, ci ţine de capacitatea Europei de a avea energie „sigură şi competitivă” pentru noua economie şi de posibilitatea ca România să transforme avantajele sale energetice într-un avantaj economic.
În ceea ce priveşte administraţia, el a afirmat că tehnologia şi inteligenţa artificială ar trebui să însemne servicii publice mai rapide şi o administraţie mai productivă, inclusiv o combatere mai eficientă a evaziunii, iar în domeniul fiscal a indicat ca ţintă un ANAF „mai digital, mai bine integrat şi mai orientat către risc”.
RoBOOST și rolul BID în mobilizarea capitalului
Separat de mesajul despre consolidare şi investiţii, Alexandru Nazare a anunţat că Banca de Investiţii şi Dezvoltare a României (BID) are în vedere o contribuţie de 100 de milioane de euro la RoBOOST, descris ca un fond de fonduri destinat finanţării startup-urilor, IMM-urilor şi companiilor româneşti în diferite etape de creştere.
RoBOOST este prezentat ca un mecanism prin care capitalul public poate contribui la atragerea şi mobilizarea capitalului privat şi instituţional, prin fonduri de private equity şi venture capital, pentru finanţarea companiilor româneşti.
Nazare a mai afirmat că participarea activă la discuţiile europene este importantă pentru susţinerea intereselor ţării şi pentru construirea de alianţe înainte ca direcţiile europene să fie stabilite.