Sari la conținut

Mureșan cere bani garantați pentru investițiile rurale și estimează o reducere reală de 30% pentru PAC

Siegfried Mureșan vorbește la un pupitru cu emblema Parlamentului European, cu drapele în fundal.
Siegfried Mureșan
Alege PressEra ca sursă preferată în Google. Se deschide într-o filă nouă.

Siegfried Mureșan cere bani garantați prin lege pentru modernizarea fermelor și investițiile rurale, după poziția parțială convenită de Consiliul UE asupra viitoarei Politici Agricole Comune (PAC). „Parlamentul nu va adopta legislația PAC fără finanțarea adecvată”, a spus eurodeputatul român, negociatorul-șef al Parlamentului European pentru bugetul multianual, în declarații pentru G4Media publicate la 27 octombrie.

Mureșan estimează că ultima propunere primită de la Președinția Consiliului ar reduce cu 30% în termeni reali fondurile PAC față de exercițiul financiar 2021–2027. Comparația sa privește puterea de cumpărare a finanțării, ținând cont de inflație. El contestă și lipsa unei sume rezervate distinct dezvoltării rurale, pe care o leagă de modernizarea fermelor și creșterea producției agricole.

Consiliul UE a adoptat la 26 octombrie o poziție parțială de negociere privind PAC de după 2027. Potrivit comunicatului instituției, acordul exclude chestiunile financiare și pe cele comune mai multor politici, lăsate negocierilor generale asupra bugetului UE pentru 2028–2034. Sumele finale rămân astfel de stabilit, iar poziția Consiliului constituie baza negocierilor cu Parlamentul European asupra legislației.

De la doi piloni agricoli la un plan comun

Schimbarea propusă este reunirea unor fonduri gestionate până acum separat — pentru agricultură, coeziune, pescuit și alte domenii — într-un fond comun, cu finanțarea organizată prin planuri naționale și regionale de parteneriat. Fiecare țară ar folosi un asemenea plan pentru mai multe politici. Actuala structură a PAC pe doi piloni ar fi înlocuită, în timp ce instrumentele de sprijin agricol ar continua.

Comisia Europeană susține că reunirea fondurilor ar simplifica finanțarea și ar permite combinarea resurselor pentru nevoile fermierilor și ale comunităților rurale. Consiliul sprijină un cadru european comun, cu flexibilitate pentru nevoile naționale. Poziția sa include ajutor pentru instalarea tinerilor fermieri, formare, gestionarea riscurilor și diversificarea economiei rurale.

Pentru beneficiari contează însă și cât de sigură este finanțarea fiecărei destinații: plățile care susțin venitul unei exploatații și intervențiile în caz de criză au altă funcție decât investițiile prin care o fermă se modernizează sau o comunitate își dezvoltă serviciile.

Ce bani ar fi rezervați pentru venituri și investiții

În prezentarea propunerii sale, Comisia Europeană prevede cel puțin 300 de miliarde de euro rezervate pentru veniturile fermierilor și intervenții în caz de criză: 293,7 miliarde pentru sprijinirea veniturilor și 6,3 miliarde pentru perturbări ale piețelor. Aceste sume ar avea destinația protejată în interiorul fondului comun.

Investițiile rurale ar putea fi finanțate și din celelalte resurse ale planurilor. Comisia propune ca minimum 10% din resursele fiecărui plan aflate în afara sumelor rezervate să fie dedicate nevoilor specifice zonelor rurale. La nivelul întregii UE, ținta este estimată la cel puțin 48,7 miliarde de euro, la prețuri curente. Mureșan cere ca angajamentul privind cele 10% să fie garantat juridic în legislația finală.

Miza depășește investițiile din interiorul fermelor. Comisia include între utilizările posibile infrastructura și serviciile rurale, transportul și logistica, digitalizarea, energia și agroturismul. Programul LEADER, prin care comunitățile locale își susțin proiectele de dezvoltare, ar continua. În noua organizare, finanțarea unor asemenea măsuri ar proveni din resursele care nu sunt rezervate sprijinului pentru venituri.

O altă cerere a eurodeputatului este garantarea accesului, încă din 2028, la aproximativ 45 de miliarde de euro pentru nevoile fermierilor și comunităților rurale. Comisia explică faptul că acești bani provin din resurse nealocate incluse deja în cele 453 de miliarde de euro prevăzute în planuri pentru nevoi naționale. Propunerea ar devansa accesul la aceste resurse, care în mod normal ar deveni disponibile la evaluarea de la jumătatea perioadei.

Mureșan îi cere președintelui Consiliului European, António Costa, o nouă propunere de buget care să asigure resurse atât pentru apărare și competitivitate, cât și pentru agricultură. Estimarea sa privind reducerea de 30% și cererile de protejare a investițiilor privesc, așadar, finanțarea încă negociată pentru perioada 2028–2034.

Cât de previzibilă ar fi finanțarea pentru beneficiari

În avizul 05/2026 privind propunerile agricole, Curtea de Conturi Europeană avertizează că procedurile de planificare și adoptare, împreună cu o arhitectură juridică mai complexă, ar putea reduce predictibilitatea și întârzia finanțarea. Auditorii identifică astfel un risc pentru obiectivul declarat al simplificării.

Curtea arată că volumul total al finanțării PAC va fi cunoscut abia după adoptarea planurilor naționale. Pentru beneficiarii care își pregătesc investițiile, aceasta ar face mai dificilă estimarea sprijinului pe care îl pot aștepta. Noua organizare complică și comparația dintre bugetul agricol actual și viitoarea finanțare.

Propunerile prevăd două baze posibile pentru plățile agricole către state: realizări concrete sau îndeplinirea unor jaloane și ținte. Jaloanele marchează etape asumate, iar țintele stabilesc rezultate măsurabile. Auditorii cer să fie clar care intervenții vor folosi fiecare mecanism, pentru a evita aplicarea inconsecventă între țări.

Indiferent de mecanism, Curtea cere ca banii să poată fi urmăriți din conturi până la beneficiarii finali, inclusiv fermierii. În evaluarea auditorilor, flexibilitatea națională trebuie însoțită de o coordonare eficientă a Comisiei, pentru a proteja concurența echitabilă între fermieri și obiectivele comune privind veniturile agricole, mediul și securitatea alimentară.

Etichete
Semnalează o greșeală