Primarul general Ciprian Ciucu a propus vineri, 2 octombrie 2026, la dezbaterea privind calitatea aerului, restricționarea treptată a circulației mașinilor poluante în București, începând cu 1 noiembrie 2027. Primele vizate ar fi autoturismele Non-Euro din zona centrală, iar calendarul ajunge în 2032 la interzicerea accesului mașinilor Euro 5 în centru. Propunerea trebuie aprobată de Consiliul General al Municipiului București.
Când ar începe restricțiile pentru fiecare categorie
Etapele sunt organizate după norma de poluare, adică standardul privind emisiile vehiculului. Calendarul separă accesul în zona centrală de circulația în întregul București: pentru categoriile până la Euro 3, restricțiile ar începe în centru și s-ar extinde ulterior în restul orașului.
Pentru mașinile Non-Euro, accesul în zona centrală ar fi interzis de la 1 noiembrie 2027. De la 1 noiembrie 2028, interdicția s-ar extinde în întregul București.
Autoturismele Euro 1 ar pierde accesul în centru la 1 noiembrie 2028, iar în tot orașul la 1 noiembrie 2029. Pentru Euro 2, termenele propuse sunt 1 noiembrie 2029 pentru centru și 1 noiembrie 2030 pentru întregul București.
În cazul Euro 3, restricția din zona centrală ar începe la 1 noiembrie 2030, iar interdicția de circulație în întregul oraș ar urma în 2032. Pentru această categorie, intervalul dintre cele două etape ar fi de doi ani, față de un an pentru Non-Euro, Euro 1 și Euro 2.
Mașinile Euro 4 ar fi interzise în centru de la 1 noiembrie 2031, iar cele Euro 5 din 2032. Pentru Euro 4 și Euro 5, calendarul anunțat nu stabilește un termen de interdicție în întregul București.
Cele aproape 1,3 milioane de mașini includ și Ilfovul
În prezentarea Primăriei, datele atribuite Registrului Auto Român (RAR) pentru 2025 indică 2.867.404 de mașini înmatriculate în București și Ilfov. Aceasta este aria statisticilor invocate de Ciucu la dezbatere.
Din acest total, prezentarea grupează 461.251 de mașini în categoriile Non-Euro, Euro 1, Euro 2 și Euro 3, la care adaugă 835.856 de autoturisme Euro 4. Însumate, cele două grupuri dau 1.297.107 vehicule — aproximativ cele 1,3 milioane descrise de primar drept vechi și poluante.
Numărul vehiculelor înmatriculate în cele două județe nu arată câte autoturisme intră efectiv în centrul Capitalei. Pentru proprietari, efectul propunerii ar depinde de norma de poluare a mașinii, de zona în care circulă și de etapa calendarului.
Delimitarea zonei și regulile de acces se decid local
La dezbatere, Primăria a prezentat și o hartă a zonei centrale propuse. Fotografiile publicate de organizația Ecopolis arată conturul acestei zone și mesajul privind eliminarea progresivă a mașinilor poluante, mai întâi din centru, apoi din întregul oraș.
Legea nr. 155/2023 privind mobilitatea urbană durabilă a prevăzut stabilirea locală a zonelor cu nivel scăzut de emisii: perimetre în care accesul vehiculelor poate fi restricționat și/sau taxat pentru reducerea emisiilor. Pentru București, textul din 2023 prevedea aprobarea prin hotărâre a Consiliului General. Calendarul anunțat de Ciucu aparține propunerii municipalității.
Același text prevedea variante de acces cu tarife sau fără tarife și excepții, între altele, pentru vehiculele de intervenție și serviciul public de transport de persoane. Regulile de acces în funcție de emisii, tarifele și excepțiile urmau să fie stabilite local.
Bucureștiul a mai avut o inițiativă de restricționare a mașinilor poluante. În octombrie 2019, în mandatul Gabrielei Firea, Consiliul General a aprobat proiectul Oxigen, care combina viniete și restricții de acces. În februarie 2020, Firea a anunțat renunțarea la vinietă și la restricțiile din centru.
Încălzirea locuințelor și măsurile cerute înainte de 2027
Ciucu a indicat traficul și încălzirea rezidențială drept principale surse de poluare. Alături de restricțiile auto, a anunțat un viitor program pentru înlocuirea sistemelor de încălzire cu combustibili solizi, precum lemnul și cărbunele, cu sisteme mai puțin poluante.
Pentru această direcție, prezentarea municipalității a folosit date ale Institutului Național de Statistică din Recensământul Populației și Locuințelor din 2021, potrivit cărora 18.593 de locuințe din București utilizau combustibili solizi pentru încălzire. Dintre zonele evidențiate, Ferentari–Rahova–Giurgiului concentra 3.211 locuințe.
Ecopolis a salutat cele două direcții anunțate și a cerut ca ele să fie urmate de „măsuri concrete, finanțate, implementate și monitorizate transparent”.
Organizația a solicitat Consiliului General și intervenții înainte de 2027: interzicerea staționării îndelungate cu motorul pornit, o campanie de informare despre poluarea aerului, spălarea și aspirarea mai frecventă a străzilor și verificarea strictă a șantierelor pentru limitarea prafului.