Donald Trump a semnat, vineri, 18 septembrie 2026, legea H.R. 5334, denumită „Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act of 2026”. Casa Albă a anunţat că actul „autorizează și extinde” sancţiuni, tarife şi interdicţii împotriva Federaţiei Ruse şi prelungeşte sancţiunile existente asupra Iranului.
Una dintre măsurile-cheie din lege prevede posibilitatea impunerii unor tarife secundare de până la 100% pentru anumite ţări care cumpără petrol şi gaze originare din Rusia; printre principalii cumpărători vizaţi sunt China şi India.
Legea poartă numele senatorului republican Lindsey O. Graham. Textul a fost negociat pe parcursul mai bine de un an şi a fost co-redactat cu senatorul democrat Richard Blumenthal; senatorul Graham a coordonat negocierile înaintea decesului său surprinzător în luna iulie.
Ce prevede, pe scurt, noua lege semnată la Casa Albă
Prin semnare, se extind autorităţile disponibile pentru a sancţiona Rusia şi se menţin sancţiunile aplicate Iranului.
Un raport al Congressional Research Service (CRS) explică că legea acordă puteri suplimentare pentru impunerea de tarife: tarife „primare”, aplicabile importurilor din Rusia, şi tarife „secundare”, aplicabile importurilor din anumite alte ţări care importă ţiţei/gaze ruseşti sau facilitează evitarea sancţiunilor pe petrol.
CRS arată că Secţiunea 112 autorizează creşterea ratelor vamale pentru toate bunurile din Federaţia Rusă până la un nivel de până la 500% ad valorem, cu obligaţia ca aceste tarife să fie aplicate nu mai târziu de 30 de zile de la intrarea în vigoare. Raportul precizează totodată că anumite produse energetice ruseşti sunt deja interzise la import în Statele Unite printr-o lege din aprilie 2022, astfel încât pentru acele produse restricţia rămâne în vigoare.
Tarife de până la 100% pentru ţări terţe şi criteriile din text
O prevedere-cheie conferă preşedintelui autoritatea de a impune tarife secundare de până la 100% pentru cei mai mari cinci cumpărători de petrol şi gaze originare din Rusia, măsură care ar afecta în mod deosebit China şi India, primii doi importatori de ţiţei rusesc.
Secţiunea 113 stabileşte mecanismul de aplicare a acestor tarife secundare: o ţară poate fi supusă tarifelor dacă se află printre „cei mai mari 5 importatori”, după volumul importurilor de ţiţei sau gaze originare din Rusia în cele 12 luni precedente intrării în vigoare, şi dacă „a făcut în cunoștință de cauză noi achiziţii” după un prag temporal legat de promulgare.
CRS arată că o altă cale de a intra sub incidenţa tarifelor o constituie calitatea de ţară care facilitează evitarea sancţiunilor la petrol, inclusiv prin tranzacţii şi servicii care ocolesc restricţiile şi prin utilizarea aşa-numitei „flote fantomă” (shadow fleet) – flota de nave-cisternă folosită pentru transportul ţiţeiului rusesc în jurul sancţiunilor occidentale. Această a doua categorie poate include activităţi ale persoanelor private, nu doar ale guvernelor.
Pachetul a trecut de Congres cu sprijin bipartizan şi a fost trimis la Casa Albă pentru semnare; preşedintele a promulgat legea vineri, la câteva zile după adoptare.
Textul vizează mai multe tipuri de ţinte: preşedintele Vladimir Putin, oficiali de rang înalt şi oligarhi, bănci şi instituţii financiare ruseşti, precum şi sectoarele energetic şi de apărare ale Rusiei, inclusiv „flota fantomă” de petroliere.
Reacţii publice citate includ pe preşedintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, care a numit legea „un instrument extrem de puternic”. Speakerul Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, a spus că proiectul pune „presiune maximă” asupra „maşinii de război ruse”, iar senatorul Richard Blumenthal a declarat: „Vă ştim numărul”.
Liderul minorităţii democrate din Cameră, Hakeem Jeffries, s-a opus proiectului, avertizând că puterile tarifare ar putea creşte costurile pentru familiile americane şi criticând prevederile sancţiunilor ca având „portiţe”.
Guvernul indian a transmis, în contextul expunerii la riscul de tarife, că „rămâne ferm angajat” să asigure securitatea energetică pentru „1,4 miliarde de oameni”.