Persoanele rănite în atacuri de urși ar primi daune morale de minimum 50.000 de euro, potrivit unui proiect inițiat de senatorul UDMR Tánczos Barna și alți 21 de parlamentari ai formațiunii. Propunerea prevede despăgubiri și pentru familia unei persoane ucise și acoperă atacurile altor specii de animale sălbatice.
Inițiativa B537/2026 a fost înregistrată la Senat pe 28 septembrie 2026. La 1 octombrie, fișa legislativă consemna înregistrarea pentru dezbatere. Senatul este prima Cameră sesizată, iar modificările propuse nu sunt în vigoare.
Cine ar primi despăgubirile
Textul proiectului separă pierderile materiale de daunele morale, adică despăgubirea pentru suferința provocată de atac. Autoritatea publică centrală responsabilă de vânătoare și/sau cea responsabilă de mediu ar acoperi cheltuielile de spitalizare, cheltuielile de înmormântare și veniturile nete nerealizate în perioada incapacității temporare de muncă, de la producerea incidentului. Pentru persoana rănită, daunele morale ar avea un prag de minimum 50.000 de euro.
În cazul decesului, sumele compensatorii ar reveni soțului supraviețuitor și copiilor sau, în lipsa acestora, altor rude de gradul I. Ele ar include cheltuielile de spitalizare și înmormântare, veniturile nete nerealizate și daune morale de minimum 50.000 de euro. Textul nu prevede câte 50.000 de euro pentru fiecare rudă și nu detaliază împărțirea între beneficiari.
Pragul nu ar fi rezervat victimelor atacurilor de urși. Propunerea trimite la speciile din ambele anexe ale Legii vânătorii: atât cele pentru care vânătoarea este permisă în condițiile legii, cât și cele pentru care este interzisă. Astfel, despăgubirile propuse au un domeniu mai larg decât atacurile animalelor protejate.
Ce s-ar schimba față de regulile actuale
Legea nr. 407/2006 prevede deja acoperirea cheltuielilor medicale ori funerare, a veniturilor nete pierdute în perioada incapacității temporare de muncă și acordarea unor daune morale. Proiectul ar schimba calculul daunelor morale și prevederile privind compensarea familiei în caz de deces.
În forma actuală, daunele morale sunt proporționale cu zilele de inactivitate, raportate la salariul victimei. Pentru o persoană care nu este salariată, referința este echivalentul salariului minim pe economie. La deces, legea prevede pentru familie sume compensatorii reprezentând echivalentul unui salariu minim până la vârsta pensionării. Procedura de aplicare precizează că reperul este vârsta legală la care persoana decedată ar fi trebuit să se pensioneze.
În expunerea de motive, inițiatorii consideră sistemul dezechilibrat: legea stabilește o valoare de despăgubire de 40.000 de euro pentru un urs, dar nu garantează un prag al daunelor morale pentru omul rănit sau familia unei persoane ucise. Ei susțin că un minim legal ar face despăgubirile mai previzibile, păstrând posibilitatea instanțelor de a stabili cuantumul final în funcție de cazul concret.
Cum se cer despăgubirile în prezent
Procedura aprobată în 2023 începe cu o cerere scrisă, depusă la primăria localității pe teritoriul căreia s-a produs atacul. O poate formula persoana vătămată sau reprezentantul său. În cazul decesului, procedura îi include pe soțul supraviețuitor și pe copiii sub 18 ani ori pe cei care își continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani.
Cererea trebuie depusă în maximum 30 de zile de la atac, producerea pagubei, externarea din spital sau deces, după caz. Termenul începe să curgă de la ora 00.00 a primei zile lucrătoare ulterioare evenimentului relevant și se prelungește pentru zilele nelucrătoare cuprinse în interval. Depășirea lui duce la pierderea dreptului de a solicita despăgubirea prin această procedură, cu excepția imposibilității obiective de a formula cererea.
Pentru persoana rănită, documentele medicale justifică perioada de inactivitate sau de incapacitate temporară de muncă, iar documentele angajatorului justifică veniturile nete. Evaluarea despăgubirii se bazează, așadar, pe documentele din dosar privind consecințele atacului și pierderile suferite.
Procedura are și o condiție privind culpa victimei. Dacă există un dosar penal pe rolul instanței referitor la aceasta, acordarea despăgubirilor se suspendă până la soluționarea dosarului. Culpa stabilită definitiv de instanță conduce la pierderea dreptului la despăgubire potrivit acestei reglementări.
Ce reprezintă suma de 500 de euro pentru un urs
Separat de despăgubirile pentru oameni, proiectul ar reduce de la 40.000 la 500 de euro valoarea înscrisă pentru ursul brun în anexa 2 a legii. Tabelul o numește „valoarea de despăgubire”; suma nu reprezintă amenda sau pedeapsa penală pentru uciderea animalului.
Articolul 51 din legea actuală folosește valorile din anexe pentru stabilirea despăgubirilor aferente pagubelor produse faunei prin fapte care constituie infracțiuni sau contravenții. Dacă paguba determină reducerea cotei de recoltă — numărul de animale autorizate pentru vânătoare — despăgubirea este încasată de gestionarul fondului cinegetic. Dacă nu reduce cota, ea este încasată de administratorul faunei, în condițiile legii. Propunerea ar modifica această componentă financiară, fără să înlocuiască sancțiunile penale cu o plată de 500 de euro.
Excepția propusă pentru reacția la atac
Inițiativa ar introduce în Legea vânătorii o prevedere expresă potrivit căreia nu constituie infracțiune „fapta persoanei de rănire sau ucidere a unui animal ca reacție la atacul acestuia”. Excepția ar fi legată de reacția la atacul animalului.
Inițiatorii susțin că această formulare ar clarifica situația juridică a persoanei care se apără și ar simplifica analiza faptei de către organele judiciare. Scopul invocat este ca reacția de apărare în fața unui atac să aibă o excepție expresă în legea care protejează fauna de interes cinegetic.