Inteligența artificială intră tot mai des în rutina de serviciu, dar schimbă nu doar ce fac oamenii la job, ci și cum se raportează unii la alții. În multe echipe apar suspiciuni, frustrare și chiar conflicte atunci când AI ajunge să fie folosit ca intermediar în comunicare sau ca „fabrică” de documente care par muncite, dar nu ajută cu adevărat.
Un punct sensibil este felul în care colegii încep să-și evalueze reciproc munca: unii se simt nedreptățiți când li se spune sau li se sugerează că au folosit ChatGPT sau Claude, deși au lucrat fără aceste instrumente. În același timp, alții se plâng că primesc texte slabe generate automat, care trebuie refăcute de la zero.
Pe fondul unei răspândiri rapide a instrumentelor AI, regulile interne din multe companii nu au ținut pasul. Un sondaj realizat împreună cu SurveyMonkey pe 1.686 de angajați arată că aproximativ jumătate folosesc AI cel puțin o dată pe săptămână, 84% spun că au învățat singuri să folosească aceste instrumente, iar 55% afirmă că organizația lor nu are o politică oficială privind AI.
Rezultatul este o cultură de lucru în care tehnologia e prezentă peste tot, dar „eticheta” și responsabilitatea rămân neclare, ceea ce tensionează relațiile de zi cu zi.
Când AI ajunge să filtreze colegii, nu doar e-mailurile
Un exemplu descrie cazul unei directoare de proiect din Chicago care a colaborat cu un expert în AI care își lăsa agenții inteligenți să îi gestioneze e-mailurile. Sistemele au început însă să blocheze mesaje importante, provocând întârzieri în proiect, iar ulterior echipa nu a mai reușit să îl contacteze direct pe expert.
Dincolo de întârzierea concretă, echipa a ajuns într-o situație delicată: accesul direct la persoana responsabilă a fost redus de un strat tehnologic. Într-un birou obișnuit, asta duce la pierdere de încredere și la impresia că omul din spate a devenit greu accesibil.
În astfel de contexte, frustrările se pot transforma rapid în reproșuri între colegi: cine răspunde, de fapt, când un agent automat blochează un mesaj critic? Cine „ține minte” discuțiile și cine își asumă consecințele?
„Workslop”: munca de umplutură care mută efortul pe alții
O sursă constantă de conflict este ceea ce BetterUp numește munca de umplutură (workslop) – conținut generat de AI care arată bine la prima vedere, dar e superficial sau greșit și ajunge să fie reparat de alți colegi. Termenul descrie slide-uri lucioase, rapoarte lungi, rezumate „strânse” la maximum sau chiar cod livrat fără context.
Cercetarea BetterUp Labs realizată în parteneriat cu Stanford Social Media Lab arată că 40% dintre angajații americani care lucrează la birou au primit workslop într-o lună, iar rezolvarea fiecărui incident durează în medie două ore. În aceeași cercetare apare și o estimare a costului: circa 186 de dolari pe lună per angajat și aproximativ 9 milioane de dolari pe an pentru o companie de 10.000 de oameni.
Kim Bode, fondatoarea unei companii de comunicare din Michigan, povestește că a pierdut 10.000 de dolari după ce a angajat un colaborator extern ale cărui materiale au trebuit refăcute integral, conținut pe care ea l-a considerat evident generat de AI. Astfel de experiențe frustrează echipele: nu e doar despre calitate, ci despre senzația că un coleg sau un colaborator transferă responsabilitatea de verificare în curtea altuia.
O contradicție similară în companiile care îmbrățișează AI generativ este că există multă activitate și entuziasm, dar puțin randament măsurabil - una dintre explicații fiind tocmai folosirea instrumentelor pentru a produce rezultate care mimează productivitatea reală.
Stigma: când spui că ai folosit AI, ești văzut mai „leneș”
Pe lângă calitatea livrabilelor, apare o problemă socială: percepția. Un studiu Atlassian arată că persoanele care recunosc că folosesc AI la serviciu pot fi percepute drept mai „leneșe” și mai puțin potrivite pentru proiecte importante.
Într-un experiment controlat cu 961 de knowledge workers din SUA, participanții au evaluat un coleg ipotetic ca fiind de zece ori mai „leneș” dacă acesta își declara utilizarea AI, iar evaluările au fost cu 24 de puncte procentuale mai puțin favorabile când era vorba de recomandarea pentru un proiect cu vizibilitate mare - chiar când rezultatul muncii era identic.
Atlassian notează însă că felul în care este „încadrată” utilizarea AI poate modifica reacția: când folosirea este prezentată ca fiind „pentru echipă”, evaluările sunt mai bune decât atunci când este justificată doar prin eficiență personală. Molly Sands, șefa Teamwork Lab, rezumă ideea astfel: „Nu e o problemă de tehnologie; e una socială și culturală.”
Când chatbotul înlocuiește colegul, relația se răcește
AI-ul nu mai e doar un instrument de redactare; în unele echipe ajunge să înlocuiască interacțiunea directă. Aproximativ unul din patru angajați care utilizează AI spune că a îndrumat un coleg să întrebe mai întâi un chatbot înainte de a veni la el cu o problemă.
Specialiștii avertizează că practica poate fi percepută drept lipsă de interes sau chiar ca o insultă, pentru că oamenii cer ajutorul unui coleg tocmai pentru experiența și judecata lui, nu pentru o căutare rapidă. În termeni simpli, „întreabă robotul” poate suna ca „nu am timp de tine”.
Cercetări realizate de BetterUp Labs, Stanford Social Media Lab și Saïd Business School (Oxford) arată că atunci când managerii folosesc AI în locul unor conversații personale despre dezvoltare profesională sau mentorat, dorința angajaților de a pleca din companie crește cu 29%, burnout-ul cu 26%, iar coordonarea echipelor scade cu 12%.
Un exemplu descris în raport este cel al unei firme de arhitectură din Washington care a constatat că Microsoft Copilot activa automat un instrument de transcriere la întâlniri și trimitea apoi transcripturile tuturor participanților, inclusiv când discuțiile atingeau subiecte sensibile sau evaluări ale muncii. Compania a introdus o regulă care interzice folosirea acestor sisteme fără acordul tuturor participanților.
De ce se simte tensiunea mai tare acum
Pe lângă conflictele de zi cu zi există o presiune economică și organizațională: companiile cer angajaților să facă „mai mult cu mai puțin” și prezintă AI drept soluția pentru creșterea productivității, dar rezultatele nu sunt întotdeauna cele așteptate. Un raport Gartner din luna mai a arătat că firmele care au concediat angajați pentru a muta bani către investiții în AI nu au obținut randamentele anticipate.
Analiza inițiativei NANDA de la MIT indică, de asemenea, un dezechilibru: doar aproximativ 5% dintre programele-pilot de AI generativă ating o accelerare rapidă a veniturilor, în timp ce majoritatea stagnează fără impact măsurabil în profit și pierdere. Un studiu MIT din 2025 a concluzionat că 95% dintre organizațiile analizate nu au obținut rezultate financiare din investițiile lor în AI generativă.
Victor Riparbelli, CEO al platformei AI Synthesia, a spus că a criticat propriii angajați pentru documente excesiv de elaborate, generate cu AI, care conțineau multe formulări și puțină substanță - un simptom al folosirii tehnologiei doar ca să fie folosită.
Pe partea de percepții despre cultură, un sondaj Gallup arată că aproximativ 25% dintre angajații din organizații care au adoptat AI cred că aceasta a deteriorat cultura organizațională, în timp ce 24% consideră că s-a îmbunătățit. Specialiștii remarcă că AI nu creează neapărat probleme complet noi, ci amplifică dificultăți deja existente la locul de muncă: comunicare slabă, manageri neatenți, muncă de slabă calitate și judecată deficitară.