Sari la conținut

AUR propune un prag de protecție la deconectare. Când s-ar plăti restanțele în rate

Dan Tanasă vorbește la microfon de la tribuna Camerei Deputaților, purtând costum albastru și cravată galbenă.
Dan Tanasă la Camera Deputaților
Alege PressEra ca sursă preferată în Google. Se deschide într-o filă nouă.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a depus un proiect care ar proteja consumatorii cu restanțe mici la electricitate, gaze, apă, căldură sau comunicații împotriva deconectării. Protecția ar depinde de un prag calculat în funcție de facturi. La energie și utilități comunitare, furnizorii ar trebui să ofere și plata în rate înaintea întreruperii serviciului, cu durate minime de trei sau șase luni pentru datoriile care ating pragul propus.

Propunerea B624/2026 a fost înregistrată la Senat pe 9 noiembrie. La 10 noiembrie, fișa parlamentară o indica drept înregistrată pentru dezbatere, nu adoptată. Măsurile sunt propuneri, iar textul prevede intrarea în vigoare în termen de 90 de zile de la publicarea eventualei legi în Monitorul Oficial.

Deputatul AUR Dan Tanasă, unul dintre inițiatori, spune că urmărește să împiedice pierderea accesului la servicii esențiale pentru întârzieri la plata unor facturi de câteva zeci de lei. „Sunt servicii esențiale, fără de care o familie nu poate duce o viață normală”, afirmă el în comunicatul partidului.

Inițiativa nu ar șterge datoriile. Potrivit motivării inițiativei, penalitățile de întârziere ar continua să curgă, iar furnizorii ar putea recupera sumele datorate prin procedurile obișnuite.

Cum s-ar calcula pragul de protecție

Potrivit formei depuse la Senat, furnizorul ar compara două valori: echivalentul în lei al sumei de 50 de euro, la cursul comunicat de Banca Națională a României pentru ziua emiterii facturii, și media facturilor din cele 12 luni anterioare lunii în care se constată restanța. Valoarea mai mare ar deveni pragul de protecție.

Pentru un contract mai nou de un an, media s-ar calcula folosind perioada scursă de la încheierea lui. La energie și utilități comunitare, calculul ar fi făcut separat pentru fiecare contract și loc de consum. Astfel, pragul ar putea depăși echivalentul celor 50 de euro acolo unde media facturilor este mai mare.

Dan Tanasă justifică raportarea la facturi prin diferențele dintre servicii: în motivare, el susține că o sumă fixă ar oferi o protecție mai mare pentru un serviciu ieftin și una redusă în raport cu facturile mari la căldură din timpul iernii.

Deconectarea ar fi interzisă când datoria este strict mai mică decât pragul, indiferent de numărul facturilor neachitate sau de existența penalităților de întârziere. La energie și utilități comunitare, o datorie egală cu pragul ar intra în procedura de notificare și eșalonare.

În aceste sectoare, protecția restanțelor mici ar avea o excepție: dacă o datorie sub prag rămâne neachitată mai mult de 12 luni consecutive, furnizorul ar putea solicita deconectarea numai după parcurgerea integrală a procedurii prealabile și numai dacă persoana nu acceptă planul de eșalonare ori nu respectă ratele stabilite.

Cine ar primi minimum trei sau șase luni pentru plată

La energie și utilități comunitare, pentru datoriile cel puțin egale cu pragul, furnizorul ar trebui să trimită notificarea cu minimum 30 de zile calendaristice înaintea deconectării planificate. Comunicarea ar trebui făcută prin mijlocul convenit contractual, astfel încât furnizorul să poată dovedi transmiterea și punerea notificării la dispoziția consumatorului.

Notificarea ar cuprinde datoria defalcată pe facturi, cu indicarea separată a penalităților și a celorlalte sume accesorii, data deconectării și oferta de eșalonare. Consumatorul ar fi informat și despre alternativele disponibile și dreptul de a contesta sumele. De la punerea notificării la dispoziție, ar avea 15 zile calendaristice pentru a plăti, a accepta planul sau a cere modificarea lui.

Consumatorii cu datorii cel puțin egale cu pragul ar avea dreptul la eșalonare fără costuri suplimentare. Pentru o restanță mai mică decât dublul pragului, planul ar avea minimum trei luni. De la dublul pragului în sus, durata minimă ar fi de șase luni. Pentru restanțele sub prag s-ar putea solicita o eșalonare în condiții rezonabile, fără aceste durate minime.

Acceptarea planului ar suspenda deconectarea cât timp ratele sunt respectate. Dacă persoana cere modificarea planului în cele 15 zile, deconectarea ar fi interzisă până la comunicarea răspunsului furnizorului și încă zece zile calendaristice după aceea. Furnizorului i-ar reveni obligația de a dovedi că a parcurs întreaga procedură.

Protecție tot anul pentru anumite categorii de consumatori

Pentru electricitate și gaze, proiectul ar interzice deconectarea consumatorilor vulnerabili și a celor afectați de sărăcie energetică pe tot parcursul anului, indiferent de cuantumul datoriei restante.

O protecție separată, tot anul și indiferent de valoarea restanțelor, ar privi electricitatea din locuințele în care sunt folosite echipamente medicale a căror întrerupere pune în pericol viața sau sănătatea. Locuința ar trebui să fie domiciliul ori reședința efectivă a persoanei. Dependența critică de echipamentul alimentat electric ar trebui atestată printr-un document emis de un medic specialist sau de medicul de familie și comunicat furnizorului.

Documentul medical ar certifica exclusiv dependența și perioada de valabilitate a atestării, fără menționarea diagnosticului. Pentru apă, canalizare și energie termică, textul prevede, de asemenea, protecție pe tot parcursul anului pentru utilizatorii vulnerabili și cei dependenți de echipamente medicale, indiferent de valoarea restanțelor.

Ce s-ar întâmpla cu facturile contestate

La energie și utilități comunitare, persoanele fizice ar fi protejate de deconectare pentru neplata unei sume contestate cu condiția să achite toate sumele scadente necontestate. Obligația ar include și partea necontestată din aceeași factură.

Dacă reclamația este adresată furnizorului, protecția ar dura până la comunicarea răspunsului și încă 30 de zile, interval în care consumatorul ar putea sesiza autoritatea de reglementare sau instanța. În cazul sesizării autorității ori al unei cereri adresate unei entități de soluționare alternativă a litigiilor, protecția ar continua până la comunicarea soluției și încă 30 de zile pentru introducerea acțiunii în justiție.

Dacă acțiunea este introdusă în aceste termene, interdicția deconectării ar dura până la hotărârea definitivă. Tot pentru situațiile reglementate de noile articole, proiectul ar împiedica întreruperea serviciului la nivelul întregului condominiu pentru neplata facturilor individuale.

Telecomunicațiile ar avea reguli diferite

Pentru comunicații electronice, proiectul ar introduce aceeași comparație între echivalentul a 50 de euro și media facturilor, dar pragul ar fi stabilit pentru fiecare contract. Și aici ar exista excepția restanțelor sub prag neachitate mai mult de 12 luni consecutive: deconectarea ar depinde de îndeplinirea obligațiilor legale la care trimite proiectul și de refuzul eșalonării ori nerespectarea ratelor.

Modificările propuse pentru telecomunicații nu introduc însă duratele minime de trei și șase luni și nici aceeași procedură de notificare cu termene de 30 și 15 zile prevăzută pentru energie și utilități comunitare.

Cât ar putea costa reconectarea

La energie, utilități comunitare și comunicații electronice, taxa de reconectare ar fi limitată la costul efectiv al operațiunii tehnice. În această taxă nu ar putea fi incluse penalități, dobânzi sau alte costuri suplimentare. Reconectarea ar fi gratuită după constatarea unei deconectări făcute cu încălcarea prevederilor propuse.

Pentru încălcarea noilor obligații din domeniul energiei, textul prevede amenzi între 10.000 și 200.000 de lei și competențe de sancționare pentru Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor. Acest interval al amenzilor privește modificările propuse la legea energiei electrice și a gazelor naturale.

Etichete
Semnalează o greșeală