Testări pentru încă șase categorii de cancer ar urma să fie decontate din fonduri publice începând cu 1 ianuarie 2027, potrivit propunerii anunțate marți, 17 noiembrie, de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. Printre investigații se află testele BRCA1 și BRCA2 pentru cancerul de prostată și FGFR2 și IDH1 pentru cancerul căilor biliare. Scopul este alegerea tratamentului în funcție de caracteristicile tumorii.
Proiectul de ordin se află în transparență decizională, etapa de consultare publică. În anunțul său, Rogobete spune că propunerea a fost pregătită după discuții cu Comisia de Oncologie din Ministerul Sănătății și cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Propunerea privește și timpul de așteptare: rezultatele ar urma să fie transmise pacienților, de regulă, în maximum 10 zile lucrătoare. Ministrul leagă acest termen de nevoia de a identifica terapiile potrivite și de a adapta tratamentul la profilul biologic al cancerului.
Cele șase categorii de cancer și testările propuse
Potrivit propunerii prezentate de Ministerul Sănătății, în Programul național de testare genetică ar urma să fie introduse următoarele investigații:
Cancer tiroidian medular: testări RET și NTRK 1, 2 și 3.
Colangiocarcinom, adică un cancer al căilor biliare: testări FGFR2 și IDH1.
Tumori stromale gastrointestinale, prescurtate GIST: testări PDGFRA și NTRK 1, 2 și 3.
Melanom malign: testări BRAF V600 și ale expresiei PD-L1.
Cancer de prostată: testări pentru genele BRCA1 și BRCA2.
Cancer scuamos al capului și gâtului: testarea expresiei PD-L1.
Ce informații aduc testele pentru alegerea tratamentului
Biomarkerii sunt caracteristici biologice ale cancerului — gene, proteine sau alte substanțe — care pot oferi informații utile pentru tratament. Două tumori pot avea profiluri diferite chiar dacă sunt încadrate în aceeași categorie de cancer. Identificarea acestor caracteristici poate ajuta medicul să aleagă o terapie potrivită, explică Institutul Național de Cancer din SUA.
Unele terapii țintite și imunoterapii pot funcționa doar în cazul cancerelor care au anumiți biomarkeri. Testarea poate identifica acele caracteristici care fac posibilă folosirea unui anumit tratament. Rezultatul poate indica și că o terapie este puțin probabil să ajute, evitând astfel alegerea unei opțiuni nepotrivite.
Investigațiile pot analiza atât gene, cât și proteine. În lista propusă pentru România, testarea expresiei PD-L1 urmărește o proteină, în timp ce alte analize caută modificări genetice. Prin urmare, testările enumerate nu caută toate același tip de caracteristică tumorală.
Testarea biomarkerilor pentru alegerea tratamentului se deosebește de testarea genetică destinată identificării unei predispoziții moștenite la cancer. Prima examinează caracteristicile cancerului pentru a orienta terapia; a doua urmărește modificări moștenite care pot crește riscul de îmbolnăvire. Uneori, analiza tumorii poate semnala și modificări posibil moștenite, care necesită confirmare.
Cum sunt folosite rezultatele și ce limite are testarea
Laboratorul consemnează biomarkerii identificați și eventualele tratamente corespunzătoare într-un raport. Echipa medicală discută apoi rezultatele cu pacientul pentru a decide tratamentul.
Identificarea unui biomarker pentru care există o terapie poate deschide o opțiune de tratament, fără să garanteze răspunsul pacientului. În alte situații, analiza găsește modificări care nu ajută la alegerea unei terapii. Modificările considerate inofensive sau cele ale căror efecte sunt necunoscute nu sunt folosite pentru această decizie, potrivit institutului american.
Testarea are și limite legate de probă și de evoluția bolii. Cantitatea de țesut disponibilă poate fi insuficientă, iar obținerea unei probe prin biopsie nu este întotdeauna posibilă în siguranță. În plus, celulele aceleiași tumori pot avea biomarkeri diferiți, iar profilul cancerului se poate modifica în timp.


