România se afla în 2024 sub pragul de 80% pentru toate cele șapte serii de vaccinare analizate într-un studiu despre acoperirea vaccinală din Uniunea Europeană. Rezultatul apare într-un preprint datat 5 mai 2026, care urmărește evoluția din cele 27 de state membre între 1980 și 2024 și indică, totodată, scăderi recente pentru toate seriile în România.
Analiza poate fi consultată în preprintul publicat pe medRxiv. Autorii sunt Leonardo Villani, Luigi Russo, Francesco Andrea Causio, Cosimo Savoia, Roberta Pastorino, Chiara De Waure, Walter Ricciardi și Stefania Boccia.
Ce a măsurat studiul
Cercetarea folosește estimările WHO/UNICEF privind acoperirea națională și urmărește șapte antigene sau serii de doze administrate în copilăria timpurie: DTP-3, HepB-3, Hib-3, polio-3, PCV-3, MCV-1 și RCV-1. Prin urmare, referirea la „șapte vaccinuri” descrie șapte indicatori de acoperire, nu șapte boli tratate prin scheme identice în toate țările.
Datele provin din setul WUENIC, iar documentația metodologică WHO/UNICEF arată că estimările reunesc raportări ale statelor, anchete, literatură de specialitate și informații oferite de experți locali. Pentru unele combinații țară-vaccin-an, valorile pot fi estimate pornind de la datele din anii anteriori sau următori.
Autorii au analizat 183 din 189 de combinații țară-antigen disponibile și au folosit regresia Joinpoint pentru a separa evoluția pe termen lung de schimbările recente. Pe întreaga perioadă, 128 de serii au avut o variație anuală medie pozitivă, iar 55 una negativă. În segmentele recente, raportul s-a inversat: 110 serii erau în scădere, față de 40 aflate în creștere, în timp ce pentru 14 schimbări nu a fost identificată o semnificație statistică.
România, printre țările cu șapte tendințe descendente
În setul de rezultate prezentat de preprint, România era singura țară, alături de Bulgaria, Germania, Grecia, Țările de Jos și Suedia, cu câte șapte tendințe recente de scădere. La polul opus, numai Luxemburg atingea cel puțin 95% pentru toate cele șapte serii în 2024, în timp ce Estonia se situa în jurul pragului de 80%.
Regresul nu a fost la fel de frecvent pentru fiecare antigen. Cele mai multe scăderi recente au fost observate la Hib-3, în 22 de țări, și la polio-3, în 20. HepB-3 și DTP-3 au înregistrat scăderi în câte 19 state, PCV-3 în 15, iar MCV-1 și RCV-1 în câte 13.
Studiul descrie tendința, nu stabilește cauza
Autorii leagă în discuție deteriorarea recentă de riscuri pentru imunitatea colectivă și pentru reapariția unor boli prevenibile. Perturbările serviciilor medicale din timpul pandemiei și ezitarea față de vaccinare sunt prezentate ca factori de context posibili, nu ca explicații demonstrate de analiza statistică.
Rezultatul central pentru România este astfel dublu: nivelul din 2024 era sub 80% la toate cele șapte serii urmărite, iar scăderea recentă apărea în fiecare dintre ele. Studiul indică amploarea regresului după progresele acumulate în deceniile anterioare, fără să transforme această evoluție într-o concluzie despre o singură cauză.