România avea 1,1 aparate de mamografie la 100.000 de locuitori în 2024, cea mai mică densitate dintre statele Uniunii Europene cu date disponibile, alături de Suedia, Polonia și Cehia. Datele au fost publicate de Eurostat pe 2 octombrie 2026.
Suedia raporta pentru același an o rată de screening de 82% în programul său, care acoperă femeile de 40–74 de ani. Pentru România nu este publicată o rată în această comparație. Numărul aparatelor și participarea femeilor la examinările preventive sunt indicatori diferiți, cu populații de referință diferite.
Ce măsoară dotarea și ce arată participarea la screening
Densitatea de 1,1 se referă la echipamente concepute exclusiv pentru mamografie, raportate la întreaga populație: femei și bărbați, de toate vârstele. Nu este un raport la 100.000 de femei sau la populația eligibilă pentru screening. Cifra nu arată distribuția teritorială a aparatelor, câte examinări sunt efectuate cu ele ori cât de ușor ajung pacientele la investigație.
La capătul superior al clasamentului se află Grecia, cu o valoare estimată de 7,6 aparate la 100.000 de locuitori, și Cipru, cu 6,9. Italia urmează cu 3,7. Aceste poziții privesc țările care au raportat date, nu toate statele UE.
Pentru screening, Eurostat folosește date administrative ale programelor organizate și raportează femeile examinate la cele eligibile pentru aceste programe. Definiția generală privește femeile de 50–69 de ani care au făcut o mamografie în ultimii doi ani sau la intervalul recomandat în fiecare țară. Datele nu estimează toate mamografiile efectuate, inclusiv pe cele realizate în afara programelor organizate.
Danemarca a raportat o rată de 82,1%, iar Finlanda, de 81,6%. Cipru, deși avea una dintre cele mai mari densități de aparate, a înregistrat o participare la screening de 29,2%. Diferența de vârstă a programului suedez limitează, la rândul ei, compararea directă a procentelor.
În Suedia, între 2019 și 2024, densitatea mamografelor a scăzut cu 0,8 unități la 100.000 de locuitori, în timp ce rata raportată de screening a rămas neschimbată. Statisticile descriu aceste evoluții, fără să stabilească motivele lor sau o relație de cauzalitate între dotare și participare.
DARIA prevede testarea gratuită a cel puțin 119.000 de femei
Eurostat explică lipsa datelor despre screening pentru România și Bulgaria, în comparația cu date pentru 2024, prin absența unui program național de screening pentru cancerul de sân. Lipsa unei valori nu echivalează cu o rată zero de examinare.
Ulterior perioadei măsurate a început DARIA, coordonat de Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca, în parteneriat cu instituții medicale, universitare și organizații de pacienți. Proiectul urmărește dezvoltarea și implementarea unui program național integrat de screening organizat pentru cancerul de sân. Implementarea a început la 29 decembrie 2025 și este planificată până la 29 decembrie 2029.
În cele 48 de luni, DARIA prevede informarea și mobilizarea a 149.342 de femei din grupul-țintă și testarea gratuită prin mamografie a cel puțin 119.000. Pentru testare sunt prevăzute 107.000 de participante din regiunile mai puțin dezvoltate și 12.000 din regiunile mai dezvoltate.
Țintele sunt reiterate în comunicatul DARIA din 1 octombrie 2026, în care partenerii anunță că vor fi dezvoltate cinci centre regionale de prevenție și vor fi utilizate unități mobile. Cele 119.000 de participante reprezintă obiectivul proiectului, nu un bilanț al femeilor deja examinate.
Cui îi sunt destinate examinările
DARIA se adresează exclusiv femeilor din grupuri vulnerabile sau dezavantajate socioeconomic. Pentru componenta din Nord-Est, criteriile publicate de Institutul Regional de Oncologie Iași precizează grupa de vârstă de 50–69 de ani și condiția ca participantele să fie asimptomatice, adică să nu prezinte simptome.
Componenta regională cuprinde județele Iași, Vaslui, Bacău, Botoșani, Neamț și Suceava. Investigația prevăzută este mamografia digitală cu dublă citire. Delimitarea teritorială privește această componentă, în cadrul proiectului național.
Printre categoriile enumerate se află femeile cu dizabilități, victimele violenței domestice, persoanele neasigurate, beneficiarele venitului minim de incluziune și persoanele fără adăpost. Criteriile publicate în februarie 2026 prevăd și luarea în calcul a factorilor de risc, care urmează să fie definiți prin metodologia de screening actualizată. Vârsta nu este, așadar, singura condiție de participare.
Unitățile mobile sunt prevăzute pentru extinderea accesului în comunități greu accesibile. Bugetul total eligibil al DARIA este de aproximativ 259,6 milioane de lei, din care aproximativ 212,2 milioane provin din Fondul Social European Plus. Restul reprezintă finanțare de la bugetul de stat și cofinanțarea beneficiarului.
Planul include formarea a 592 de persoane, între care radiologi, medici de familie, tehnicieni, mediatori și psihologi, precum și protocoale comune, monitorizarea calității și un registru electronic interoperabil. Parcursul urmărit prin proiect leagă informarea femeilor de investigații și, atunci când este necesar, de diagnostic și acces la servicii medicale.